pagina 2/2
Extrapoland, se poate spune ca in multe dintre comportamentele de seductie feminina, in reclame sau in clipuri TV, se regasesc elemente de exhibitionism. Iar nevoia de a face diferenta clara intre acesta si expunerea indecenta a fost impusa si de practici precum topless-ul sau nudismul, care se intampla in public, insa nu constituie o amenintare la pudoare. Cumva se ajunge din nou la faptul ca exhibitionismul este intr-un fel mai legal pentru femei decat pentru barbati...
Exista opinii cum ca acest comportament sexual este mai degraba caracteristic barbatilor. Asta tocmai pentru ca se face confuzie intre cele doua "practici". Expunerea indecenta este intr-adevat mai des intalnita in randul barbatilor, inclusiv prin actul mictiunii in public sau prin falsul exhibitionism generat de starile profunde de ebrietate. Insa scopul acestora nu are nimic in comun cu sexualitatea, ci cu nevoia de a soca, cu lipsa de pudoare sau lipsa cenzurii comportamentale.
Preocuparea exclusiva a exhibitionistilor "legali" este pe de o parte o reconfirmare a ego-ului sexual, iar jocul flashing-ului este unul general acceptat de persoanele implicate. Se poate sa nu aiba nici o finalitate intr-un act sexual propriu-zis asa cum poate sfarsi intr-o partida de sex in grup.
- STIAI CA... in epoca Victoriana, afisarea picioarelor dezgolite in public de catre o femeie era considerata expunere indecenta? De asemenea, si expunerea abdomenului dezgolit (in speta a buricului) pana in anii '60.
