Am văzut în Adrian Stanca nu doar un sportiv interesat de performanță în tot ce face, ci și un suflet mare pentru copiii cu probleme care-și doresc să învețe să înoate.
A făcut gimnastică, balet, dar și judo și aikido, la care a fost triplu campion național. A mai practicat box, jiu-jitsu, parkour, escaladă, patinaj, skanderbeg. De polo de performanță s-a lăsat când a învățat pentru bacalaureat. Când și-a rupt coastele la schi, și-a propus să muncească la birou ziua, iar seara să predea înot. A absolvit ASE-ul, apoi a urmat Facultatea de Sport, unde și-a perfecționat schiul și tenisul. Are un master în relații economice internaționale și a fost contabil timp de un an. Recent, a început să ia lecții de salsa. A făcut toate acestea în aproape 27 de ani. Cum să nu vrei să-i cunoști povestea?
Citește și: O viață de om
Pasiunea pentru înot
La zece ani, părinții l-au dus la Dinamo, iar antrenoarea l-a selectat pentru polo fiindcă învățase repede să înoate. I-a plăcut că era ascultător, silitor și a considerat că are potențial. „Înotul este cel mai complex sport din lume, combină rezistența unui maratonist cu forța unui gimnast, tehnica unui karatist și strategia unui joc de șah. Disciplinează și nu are contraindicații“, explică Adrian. La nici 20 de ani, a făcut din pasiunea sa o meserie. „Eram curios și atent cum predau alții, la tehnică și cum lucrează la nivel psihologic cu cei speriați. Poți să înveți pe cineva să priceapă orice dacă explici foarte bine, așa că am decis să le arăt clienților că se poate în maximum zece ședințe. Cu cât mă grăbesc să-i învăț, cu atât vin alții“, spune el cu entuziasm.
În sprijinul copiilor cu probleme
Foto: Radu Vintilescu
La 21 de ani, la bazinul Floreasca, era ajutorul unui instructor de la care fura meserie. La mentorul său, veneau copii cu sindrom Down, iar Adrian s-a oferit să-l ajute peste program. Câte ore pe zi lucra în plus? „Nu era o problemă asta! Îmi părea rău să văd oameni antrenați de instructori care nu știu să predea și m-am gândit că, dacă acei oameni nu mă cunosc ca să vină la mine, măcar copiii neajutorați să aibă norocul asta.“ Au urmat copiii cu autism, la bazinul Olimpia. Chiar dacă învățau mai greu, asta nu era o problemă pentru Adrian. La începutul anului, și-a propus un record: să fie singurul instructor care să învețe să înoate toți copiii orfani din cele șase sectoare ale Capitalei, în trei luni de vară. Imediat după Paște, visul a început să prindă contur. Absolut întâmplător, s-a dus cu rolele în Herăstrău, a văzut niște corturi ale unor fundații, a cerut un pliant și le-a zis: „Doamnă, dacă aveți nevoie, eu sunt liber“. În luna iunie, a învățat să înoate toți copiii (aproape 150) din cele șase centre de plasament din sectorul 1. „Ne-am împrietenit imediat. Cele mai frumoase momente au fost să le văd entuziasmul de la început orelor și bucuria de la sfârșitul antrenamentelor“, mărturisește Adrian. El speră ca pe viitor să continue cu celelalte sectoare. Copiii nu-l obosesc niciodată. „Acum sunt un pic obosit, dar aș dormi un pic, mi-aș reveni și aș lua totul de la zero. În rest, nu am nimic. Nu mă dor mușchii, nu mă doare capul, nu sunt stresat, nu sunt nervos“, spune el cu aplomb. Ar vrea să învețe și copiii surzi să înoate, așa că și-a propus să studieze limbajul semnelor pentru a le explica.
Citește și: Afacere cu fluturi
Recompense sufletești
Primește zilnic complimente. „Cea mai mare satisfacție este să-mi vad clienții mulțumiți. Mă motivează să-mi duc pasiunea la nivel de artă.“ „Dom’le, ești mare“, i-a zis bunica unei fetițe de cinci ani. Copilei îi era frică să sară în apă și Adrian, după o singură ședință, a învățat-o spate și bras. Tehnica lui se bazează mult pe psihologie. „Îi demonstrez că nefăcând nimic, nedând din picioare sau din mâini plutește oricum. Cu atât te agiți mai mult, cu atât te faci piatră și te duci la fund. Am avut mulți clienți care au plecat de la alți instructori și au venit la mine demoralizați“, spune Adrian.
La propriul bazin
Foto: Radu Vintilescu
Adrian are pregătire completă: este instructor de fitness și maseur. Unul din visurile lui este de a avea un centru de wellness și spa. Și-a propus să înceapă cu o piscină mică. Se vede însă nevoit să plece din țară pentru a strânge banii necesari. „După aceea, mă întorc și le predau celor cărora le e frică de apă“, promite el. A făcut ASE-ul tocmai pentru a ști cum să se ocupe de o afacere. „Să nu fiu doar sportiv și atât“, spune. Vrea să aibă propriul bazin până în 30 de ani și pe urmă să-și întemeieze o familie. „Acum nu am timp de asta. Ca să te căsătorești, trebuie să fii stabil financiar. Ideea e să nu faci copii la 40 de ani.“ Și poți să le calculezi toate? „Măcar să ți le dorești, ele vin dacă i le ceri lui Dumnezeu. Dacă nici măcar nu te gândești la ele, nu au cum să-ți vină.“
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.34/21.08.2014
Autor: Lidia Năstase
Foto: Radu Vintilescu