Esti aici
Femeia.ro > Bani și carieră > Mihaela Mureșan: Toată lumea comunică, dar puțini sunt auziți

Mihaela Mureșan: Toată lumea comunică, dar puțini sunt auziți

După ce a ocupat funcția de director de marketing în multe companii importante, cea din urmă fiind IKEA, Mihaela și-a dorit o afacere a ei. Așa s-a născut Brand Esence. Nu, nu înseamnă că acum lucrează mai puțin sau că are mai mult timp pentru cei doi copii minunați, ci doar că face totul cu plăcere, are parte aproape în fiecare zi de noi provocări și asta o face mai responsabilă și mai organizată.

Este important brandingul personal în ziua de azi?

Da, însă el trebuie să depășească aspectul aparențelor (cum să te îmbraci, să vorbești, să te porți în public etc.) și să intre în sfera esențelor, cum ar fi ce punct de vedere susține, în ce valori și principii crede persoana respectivă.

Care sunt diferențele atunci când „vinzi” un produs și o persoană?

Brandingul funcționează după principii similare, doar mediul, canalele și felul în care se manifestă sunt diferite. De exemplu, un brand de produs se poate exprima mai mult pe canale de masă, prin publicitate, în timp ce un brand de persoană se manifestă mai mult prin prezența la conferințe sau evenimente specializate. Definirea principiilor, valorilor și a mesajelor de brand – ceea ce numim arhitectură de brand – e necesară în ambele cazuri, pentru un branding bine făcut, și abia după ar trebui definite canalele de comunicare, în funcție de cel căruia i se adresează brandul sau persoana.

Ce e important să comunici?

Sunt foarte mulți oameni și clienți care mă întreabă ce să mai comunice pe Facebook, de exemplu. Răspunsul sincer este că nu știu. Oamenii ajung în impas de comunicare pentru că sar peste partea de analiză și strategie. Trebuie să înțelegi cine sunt clienții, ce le oferi și dacă se poate într-un fel unic. Unele mesaje se pretează mai mult pe Facebook, altele pe LinkedIn, altele pe Instagram. Un brand care vinde servicii către alte firme s-ar preta mai bine pe stilul corporatist al LinkedIn, în timp ce un brand care vinde produse, pe Facebook sau Instagram. Dacă ai un brand vizual (bijuterii, vacanțe, fashion), Instagram e obligatoriu, deși pentru alte categorii mai abstracte s-ar potrivi mai bine Facebook. O capcană în care cad mulți antreprenori este „eu comunic, dar nu vând”. Faptul că ei comunică nu înseamnă neapărat că sunt și auziți în zgomotul uriaș și în torentul de informații. Aproape oricine poate să înceapă o afacere și să comunice pe Facebook, dar filtrarea exact aici se face, că toată lumea comunică, dar nu toți sunt auziți.

Cum ai știut că a venit momentul să faci o schimbare în carieră?

Cred că un job trebuie schimbat când devine prea confortabil, pentru că apare riscul de plafonare și subproductivitate. Sau când nu ți se potrivește. Sau când visezi să faci altceva în viața ta și chestia aia te cheamă și nu îți dă pace – cam așa a fost la mine, combinat și cu o perioadă lungă de stat în aceeași corporație, 11 ani.

Cum arată un CV interesant din punctul tău de vedere? Ce recomanzi?

Să scrie despre ei, dar pentru alții. Pentru cei care ar vrea să citească și să înțeleagă cât mai repede care sunt punctele lor forte. Ajută mult o sinteză la început cu cele câteva puncte pentru care persoana respectivă ar merita angajată. Iar când e vorba de un job specific, să se pregătească și să se informeze despre compania respectivă, despre job, orice ce ar putea să îi ajute să scoată în evidență de ce merită să fie chemat/ă la un interviu.

Sunt la modă cursurile de dezvoltare personală. Cât de importante sunt pentru brandingul personal?

Dezvoltarea personală e o expresie atât de vastă… Dezvoltarea unei persoane este un proces, un drum, nu o stație. Și e bine să avem cât de cât clar în minte unde vrem să ajungem la final, ca să știm prin ce stații să o luăm, respectiv de ce cursuri avem nevoie. Totuși, în accepțiunea generală, dezvoltarea personală se referă mult la abilitățile de comunicare interpersonală, conștientizare a sinelui și a contextului, inteligența emoțională, public speaking, leadership etc. Personal, cred că direcția asta tinde să fie puțin exagerată în detrimentul celeilalte, care se referă la competențe reale și specifice, adică să înveți cum se fac lucrurile.

Ce ai pierdut și ce ai câștigat când ai devenit antreprenor?
Mi-e dor de mesele la ore fixe, de ciorba de la cantină și de cafeaua foarte bună. Și uneori de vibrația din echipa mea. Și mă gândesc să fac o echipă similară într-o zi. Am câștigat o lume nouă în care pot să mă rescriu cum vreau. O libertate despre care nu știam că există și care în același timp poate fi periculoasă dacă nu o gestionezi corect. Însă eu, dacă am ceva de făcut, mă mobilizez pur și simplu, nu am nevoie de stimuli externi.

Trecerea la antreprenoriat a fost o mutare curajoasă.

A fost o schimbare de perspectivă de care aveam nevoie. Nu pot spune că m-am născut cu antreprenoriatul în sânge. A fost o etapă plină în viața mea, pe care nu o regret, dimpotrivă, mă simt recunoscătoare. Am învățat de la cei mai buni. Curajul de a mă „arunca” în antreprenoriat mi l-am construit treptat, la vârsta matură. Nu pot spune că am avut un plan bine pus la punct, dar aveam deja foarte multă experiență și asta mi-a dat încredere și probabil m-a ajutat să inspir încredere. Am învățat să experimentez, să trăiesc cu un sentiment al incertitudinii, care în primele luni mă apăsa puțin, dar acum a devenit starea mea naturală, și acolo e de fapt tot farmecul. Am învățat că unele uși sunt întredeschise, trebuie doar să le împingi ușor, la fel cum unele sunt încuiate și nu are rost să mai insiști. La fel cum sunt și uși pe care uneori ți-e frică să intri, dar, odată intrat, descoperi o lume de care nu știai că există. Mai pragmatic, sunt oportunități peste tot care așteaptă să fie descoperite, iar antrepenoriatul nu e un drum liniar.

Cum îți petreci timpul liber?

Recunosc că nu am foarte mult timp liber și nu am un hobby ieșit din comun – sportul extrem pe care îl fac este că mă dau pe tobogane cu apă din când în când. Uneori citesc SF-uri și cărți fantasy pentru adolescenți. Dacă am timp, îl petrec cu cei doi copii ai mei, fie pe acasă, fie călătorind pe undeva, și asta mi-e suficient.

La ce nu ai renunța niciodată?

Să-mi ascund vulnerabilitățile, punctele de vedere, să fiu autentică, fără să rănesc însă pe alții. Urăsc aroganța și nepăsarea, cred în respect și construire.

Ești o femeie puterni. Care e punctul tău vulnerabil?

Copiii și lucrurile simple și frumoase. Un unicorn multicolor desenat de fetița mea și băiețelul meu care îmi spune că bea și el „lapte cu cafea” cu mine, pentru că s-a maturizat. Mă impresionează oamenii care fac gesturi frumoase fără să aștepte nimic în schimb și cei care zâmbesc oricât de greu le-ar fi. Mă enervează cei veșnic nemulțumiți și cei care comentează tot timpul de cum ar putea fi… dacă ar fi, dar nu e.

Ce crezi că e important în viață?

Cred în învățare continuă, în sinceritate și în exprimarea punctelor de vedere cu respect. Dacă ne-am preocupa mai mult de ce putem face fiecare, nu de ce face celălalt (sau ce nu face!), lumea ar fi un loc mai bun.

Care este lecția pe care ai învățat-o de la viață?

Să nu judec oamenii și să le acord încredere.

Arăți foarte bine. Care este secretul tău?

Nu am ținut în viața mea o dietă, mănânc variat: carne, lactate, legume și fructe. Încerc să țin zahărul cât de cât sub control. Dar cred că pentru un corp echilibrat contează nu numai alimentația, ci și liniștea interioară și somnul. Un organism excesiv de obosit se îmbolnăvește, iar creierul nu mai performează. Așa că profit de câte ori am ocazia (vacanțele sunt obligatorii) și dorm câte 8-9 ore pe noapte.

Citește și:

 

Articol preluat din ediția de septembrie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: arhiva personală

 

 

Comments

comments

Leave a Reply