O viață frumoasă și sănătoasă începe cu echilibrul de acasă și de la serviciu, cu echilibrul între gândurile, vorbele și faptele noastre. Iar el nu pică din cer, ci este o muncă, o luptă de învățare și de punere în aplicare de o viață întreagă, de zi cu zi.
Nu-i dai mai mult de 35 de ani și ai putea crede că toată viața i-a fost o vacanță. Cu toate acestea, e mama a patru băieți, de creșterea și educarea cărora s-a ocupat îndeaproape. Este soție și femeie de afaceri de cursă lungă: alături de soțul său, Radu Timiș, a pornit în 1994 cu un butic în cartierul Militari din București, apoi și-au deschis propria fabrică de mezeluri. Cris-Tim este acum un valoros brand românesc, răsplătit cu premii de lumea afacerilor, însă mai ales cu aprecierile consumatorilor, care prețuiesc calitatea produselor bogate în carne și sărace în aditivi. Preocupată fiind de când se știe de sănătate și de frumusețe, de tot ceea ce este natural, a pus bazele, în mod firesc, ale Clinicii Eliade, care oferă servicii de chirurgie estetică și de spa medical. Cum este Cristina Timiș cu adevărat ne spune chiar dumneaei.
Cine sunteți dvs.? Cum v-ați descrie personal și profesional în câteva rânduri?
Sunt o ființă complexă, vreau totul de la viață, vreau să fiu și să fac de toate. M-am născut și mă definesc entuziastă, pasională efervescentă, o creatoare și o constructoare, rebelă, nonconformistă, curajoasă, originală, generatoare de nou și diferit! Trebuia să mă cheme Cristina-Teodora. De ce? Pentru că sunt curioasă și idealistă la maximum, copiii mei îmi spun „mama, tu trăiești în visul tău’’, naturală, veselă, jucăușă, caldă, plină de compasiune și empatică până la dezgolire, adaptabilă, elevă continuu, dar mai ales integră și autentică, o trăitoare din plin a vieții. Aceste valori, calități, atribute, trăsături de personalitate și această energie o aduc și în viața profesională. Pentru că, dacă ești autentic, ești cel ce ești în orice situație, relație − în orice plan al vieții.
La prima vedere, unii ar spune că ați fost o răsfățată a sorții, că n-ați cunoscut niciodată necazurile, că n-ați avut nopți nedormite și de aceea sunteți într-o formă atât de bună după nașterea și creșterea a patru copii. Așa să fie? Ce anume vi s-a părut cel mai greu, atât în viață profesională, cât și în cea personală, ca soție și mamă?
Ați punctat foarte bine. Când vede pe cineva realizat, iar eu mă simt deplin realizată pe toate planurile vieții, lumea crede că e vorba de noroc. Niciodată, în nicio situație nu e vorba de noroc, așa cum nu există om pe lumea asta care să nu fi avut necazuri. Este vorba de cine vrei să fii, de cum vrei să fii, la ce visezi, ce faci ca să îți împlinești visurile, ce vrei să lași în urma ta și a celor ale căror vieți le atingi, ce viață vrei să trăiești și astfel alegi ce viață vrei să-ți creezi. Este vorba de cum primești experiențele noi, provocările și oportunitățile din viața ta.
Cum ați reușit să vă descurcați cu o viață profesională solicitantă și cu creșterea și educarea a patru băieți? În ziua de azi, puține femei se mai încumetă să aibă unu sau doi copii.
Eu am o credință infinită cu care am crescut, însușită de la bunica mea, care îmi spunea: „Nu există nu pot, există nu vreau!“ Mai târziu, am fost inspirată de Henry Ford, care spunea: „Dacă crezi că poți, este adevărat, dacă crezi că nu poți, este adevărat!“ În viață, eu am ales și să vreau, și să pot! Apoi am ales să dau importanță, spațiu, timp, iubire, energie și atenție la tot ceea ce am considerat că prețuiesc cel mai mult în viață, dar la timpul și momentul potrivit. Am reușit să îmbin miraculos viața profesională și pe cea personală pentru că am vrut să trăiesc plenar.
Eu nu am devenit mamă întâmplător! Atât eu, cât și soțul ne-am dorit acești copii din toată ființa. Pentru mine, familia este cel mai prețios dar de pe pământ și i-am dat totdeauna cea mai mare valoare și prioritate. Am avut răbdare cu toate anotimpurile vieții, n-am sărit și n-am ars etape, dar nici nu am ratat oportunități. Dar, așa cum spuneam mai devreme, eu sunt o ființă complexă, care poartă intrinsec în celulă o imensă dragoste de viață, care ia și dă maximum de la viață. Cu această structură, am reușit să împletesc și să aduc în viața mea stări minunate.
Am început acum 26 de ani un business de familie împreună cu soțul și faptul că am lucrat împreună, mai presus de contradicții și viziuni diferite în multe aspecte, ne-a oferit șansa să fim aproape tot timpul împreună. Dar, mai presus de asta, am iubit să fim împreună și am făcut totul ca să fim împreună.
De la 18 ani, mi-am luat viața în mâini pentru că mi-am dorit independența din toate punctele de vedere, vârstă de la care am și început să muncesc! Până la 19 ani și jumătate, avusesem deja trei locuri de muncă, al treilea fiind și cel unde l-am cunoscut pe soțul meu, alături de care împlinesc 28 de ani de iubire, de viață intensă, magică și provocatoare. La 23 de ani, am devenit mamă pentru prima dată, la fiecare doi ani am adus pe lume altă comoară în viața noastră, am construit de la minus tot ce suntem azi, am trecut prin viață de la agonie la extaz de nenumărate ori, cu o perseverență și tenacitate rar întâlnite, am cunoscut pierderi, eșecuri, îndoială, deznădejde, amar, teamă, căderi, dar de fiecare dată le-am depășit, le-am integrat, am primit în viața mea ce aveau toate aceste stări să-mi spună, am acceptat, dar le-am depășit și am continuat cu încredere în viață de fiecare dată. Și, cum „pomul se cunoaște după roade“, cred că roadele vieții noastre vorbesc de la sine.
Sunt într-o formă atât de bună pentru că am învățat, din păcate mai târziu și din greu, să mă iubesc și să mă respect, să mă pun pe unul din locurile principale în viața mea.
Pentru că maternitatea și rolul de mamă sunt doar o latură a vieții mele, care, desigur, a primit atenția cea mai mare până ce copiii mei au crescut, s-au format și și-au ales calea lor și a rămas categoric una din cele mai frumoase stări și trăiri de care mă bucur în viața mea.
Dar sunt în primul rând femeie, respir și trăiesc această stare prin toți porii și din toată ființa, sunt o soție minunată, sunt fiică, sunt parteneră și prietenă discretă și de nădejde, sunt pe poziții de mare responsabilitate în câteva companii, sunt prezentă oricând e nevoie de mine, oricine mi-ar cere. Deși mamă și soție de vocație, experimentez cu mare entuziasm toate planurile vieții și mă bucur și de multe hobby-uri. Îmi place să citesc, mă preocupă designul interior și toate spațiile în care trăim și aproape toate în care profesăm sunt creația mea, mă preocupă designul vestimentar, îmi place sportul la nebunie și practic de la mersul intens pe jos la înot, schi, yoga, stretching.
Cel mai greu mi s-a părut să ajung să-mi dau mie însemi un loc prioritar în viața mea, pentru că, fiind soție și mamă și cu job full-time de tânără, cel mai mult din energia mea se ducea către ceilați și foarte puțin către mine, și asta doar atunci când ajungeam la epuizare. Iar asta am învățat cu timpul și propun fiecărei femei să-și dea tot timpul locul pe care îl merită în propria viață. Iar dacă ce v-am povestit în câteva rânduri înseamnă „noroc și răsfăț“, las pe fiecare să aprecieze.
Am avut și avem ritualuri de care ne bucurăm de la prima oră a dimineții: bem o cafea turcească într-un fel anume servită și începem ziua în bucurie! Avem marea majoritate a preocupărilor împreună și rezonăm cu aceleași bucurii − facem sport împreună, citim, vedem filme împreună, suntem amândoi înnebuniți după mișcare și drumeții. În aceeași măsură, ne-am oferit întotdeauna încredere și ne-am respectat spațiul, timpul, prieteniile și preocupările personale. Mai presus de rolurile de mamă și tată, ne-am prioritizat relația femeie-bărbat, soț-soție, ceea ce este esențial pentru vitalitatea unui cuplu. Și ne-am învățat copiii de foarte mici de importanța spațiului și timpului personal ale părinților lor. Deși mamă a patru copii, a patru băieți, n-am renunțat nicio clipă să fiu iubita soțului meu. Ne place să spunem că am trăit cel puțin 100 de vieți împreună în afară de aceasta și ni le-am proiectat și pe următoarele.
Câte din visurile de la 18 ani vi s-au împlinit? În ce domeniu vă vedeați pe atunci activând?
Recunosc că nu mi-au plăcut niciodată prea mult școala și nici sistemele fixe de învățământ, deși „mănânc cartea“ și studiul legat de tot ce mă pasionează. Jocurile mele pe perioada primei copilării erau legate de profesia de medic, deși mai târziu mi-am dat seama că eu de fapt iubeam să fac alchimie, fără a căuta elixirul vieții (n.r. râde), voiam să transform tot ce atingeam. Îmi plăcea să topesc, să fierb, să îngheț, să modific pastile, lichide, coloranți, să observ și să descopăr ce se întâmplă cu ele. La 17 ani, îmi doream să devin cosmeticiană și îmi doream independența afectivă, de spațiu și materială. Deci n-am avut visuri academice și de aceea am refuzat să fac facultate, alegând să-mi iau viața în mâini. E clar și evident că am făcut cea mai bună alegere, dovadă dimensiunea magică a vieții pe care o trăiesc! Mesajul meu către copiii mei și către lumea întreagă este: „Ascultați-vă, ascultati-vă, ascultați-vă!“ Ascultați-vă alcătuirea inimă-minte-corp și veți fi creatorii propriei vieți. Până la urmă, greșeala făcută pe mâna noastră este cea mai mică și este pură experiență evolutivă!
Sunt necesare niște calități anume pentru a menține echilibrul între carieră și profesie?
Daaaa! Categoric! Absolut! Începe cu a-ți dori din tot sufletul să ai acest echilibru și pentru asta este nevoie de implicare, dăruire, atenție, creativitate, inspirație, prioritizare, timp calitativ care să devină o disciplină zilnică. O viață personală împlinită te ajută să ai o viață profesională împlinită, dar reversul prea rar. Iar frumusețea e că ele nu se exclud, ci, din contră, se completează minunat.
Am văzut oameni care au bani și oameni care sunt bogați. Când profesia “costă prea mult bugetul” vieții personale, opriți-vă și întrebați-vă “ce e cel mai important pentru mine?!”
Ce considerați că v-a ajutat cel mai mult în reușita profesională și personală: familia din care proveniți, relația cu soțul și copiii, educația primită, oamenii întâlniți pe parcurs, determinarea?
Categoric, formarea mea ca om a început în familia mea, care a pus baze sănătoase în dezvoltarea mea ca persoană. Am crescut în dragoste nemăsurată, am văzut doi părinți care s-au iubit, s-au respectat, s-au susținut, și-au acordat unul altuia și nouă tot ce e mai bun și mai frumos pe lume. În al doilea rând, m-a ajutat nonconformismul meu, pentru că, dacă n-aș fi fost așa, aș fi preluat în viață pur și simplu modele cu credințele, convingerile și limitele lor și aș fi devenit o persoană care imită sau care se conformează modelelor și atât. Crezând în mine și alegându-mă pe mine, mi-am activat și dezvoltat un potențial imens, care putea rămâne suprimat.
Apoi, desigur că educația și, mai ales, autoeducația au fost deosebit de importante în elevarea ființei mele, parfumată cu aroma unei dorințe permanente de îmbunătățire, cutezanță de a încerca mereu lucruri noi și de a răspunde prezent la provocările și oportunitățile vieții. M-au ajutat bunul-simț și curajul, cinstea față de mine însămi de a-mi accepta greșelile și de a învăța din ele și puterea de a-mi depăși fricile. Relația profundă cu partenerul meu m-a ajutat în descoperirea de sine, pentru că, prin natura lui, m-a făcut să descopăr perspective noi, m-a făcut să mă confrunt cu nenumărate situații și experiențe prin care am primit cea mai mare și frumoasă lecție. La acestea am răspuns prin alegerea de a rămâne eu însămi indiferent de poziția celuilalt, prin alegerea de a-mi asculta liberul arbitru și inteligența critică. În același timp, am învățat să-l las și pe celălat să rămână el însuși.
Însă copiii mei au fost una din cele mai provocatoare școli ale vieții. Din dorința de a le oferi ce e mai bun și sănătos, holistic vorbind (prin asta mă refer la toate aspectele ființei umane în totalitatea ei − fizică, mentală, emoțională, spirituală), prin situațiile în care m-au pus pe toate planurile vieții, consider că m-au determinat să-mi dezvolt răbdarea, înțelegerea, acceptarea, toleranța, inteligența emoțională, fără a pierde însă echilibrul care m-a ajutat să păstrez și să le dăruiesc limite sănătoase și să nu fiu slabă sau confuză în poziția mea de părinte. Desigur că acest lucru s-a produs ca urmare a dorinței mele profunde de a comunica în cel mai frumos și constructiv mod cu ei, de a înțelege limbajul unic al fiecăruia dintre ei și a le răspunde în mod unic fiecăruia. Iar pentru asta m-am format și îmbunătățit continuu prin cursuri de parenting, comunicare, NLP (n.r. programare neurolingvistică).
Mai departe, fiecare om care ne atinge viețile ne învață ceva, ne face conștienți de ceva, ne atrage atenția în moduri particulare, uneori ne apasă cele mai sensibile fibre. Importante sunt răspunsul și atitudinea noastră, care de altfel sunt singurele care ne ridică sau ne coboară în toate situațiile întâlnite pe parcursul acestei minunate școli numite viață.
Cum arată o zi obișnuită din viața dvs.?
Ce frumos sună! Mi-ar plăcea mult, dar cel mai obișnuit este să fie neobișnuită și cu foarte multe neprevăzute. „Prăvălia“ este mare și tot timpul apare ceva. Ceea ce însă nu scap în nicio zi este ritualul cafelei și conversației de dimineață cu soțul meu, care e plină de râsete, apoi o formă de mișcare, fie că e plimbare, stretching sau înot. După care îmi încep activitatea în companie, în funcție de ce priorități sunt acolo, sau la clinică. Astea sunt activitățile de business, dar eu mai am preocupări adiacente cărora le dedic atenție − cum sunt un proiect de design interior și micul meu atelier vestimentar.
Acum, doi dintre băieții noștri s-au mutat de doi ani de acasă și lucrează împreună cu noi, al treilea băiat a început deja ucenicia în companie, deci am șansa să-i am în continuare aproape pe toți și să-i văd de-a lungul fiecărei zile. Serile sunt toate împreună cu soțul meu, perioadă a zilei în care încercăm, nu cu foarte mare succes, să nu mai discutăm problemele de companie.
Ce valori domnesc în echipele de lucru din care faceți parte?
În mod firesc, valorile personale sunt cele pe care le inspir, le trasmit, și le trăiesc și în viața companiei. Noi suntem o companie românească de familie, reprezentată de mine și soțul meu, și categoric valorile noastre personale sunt cele pe care le transferăm și în companie. Într-o firmă mică, așa cum e clinica, lucrurile decurg impecabil, suntem toți trup și suflet. Într-o companie cu 2.500 de angajați, succesul în transmiterea și trăirea valorilor constă în grupul de manageri pe care l-am construit și cultivat în jurul nostru − și care sunt la rândul lor responsabili de transmiterea, exprimarea și trăirea valorilor.
Pe parcursul a 26 de ani, am trecut prin foarte multe schimbări de management și mesajul nostru a fost în unele situații distorsionat din păcate, în funcție de cum credeau și inspirau cei care erau responsabili să o facă și astfel el s-a propagat mai puțin, mai mult sau aproape în totalitate. Chiar și atunci când managerii sunt cei potriviți și fac totul ca misiunea, viziunea și valorile unei companii să devină parte din ființa fiecăruia, totuși nimeni nu poate controla mintea celuilalt și ceea ce fiecare alege să facă. Din păcate, totdeauna există și persoane care nu vor să fie în acord cu valorile companiei sau sunt persoane care doar mimează sau le exprimă la nivel de vocabular, dar nu și în trăire, și faptă. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm și să o influențăm în bine continuu. Eu mi-am asumat dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a culturii de companie, ceea ce cred cu tărie că va duce la o unitate tot mai mare.
La fiecare apariție, sunteți impecabilă! Care sunt lucrurile care nu lipsesc niciodată din rutină dvs. de îngrijire?
Vă mulțumesc mult pentru apreciere! Să știți că acest cuvânt, „impecabil“, este unul major în vocabularul și acțiunile mele. Și, cum ceea ce gândim devine cuvânt și comportament și e definitoriu pentru manifestarea noastră, așa se întâmplă și cu mine. Gândesc, mă exprim și mă comport impecabil și îmi doresc ca tot ce există în jurul meu să fie așa − altfel spus, în cinste, corectitudine, respect, echilibru, armonie. Deci nu lipsesc niciodată din rutina mea zilnică gândul și intenția curată, manifestate, așa cum am spus, și în atitudine, și în comportament, și în aspect.
Rutina mea de îngrijire se bazează pe simplu și natural. Sunt adepta unui machiaj și a unei ținute bazate pe mai puțin și la locul potrivit, de aici efectul frumos.
Așadar, țin foarte mult la un ten bine curățat și hidratat, mă ajută imens faptul că am început să folosesc farduri după 30 de ani, fondul de ten − după 35 de ani și numai dacă e musai, pudra − după 40 și nu mi-am vopsit părul niciodată, deși acum încep și la mine ușor-ușor să apară ghiocei. În primul rând, sunt din toată ființa adepta naturalului. În al doilea rând, am avut o viață atât de complicată și atât de intensă, încât a trebuit să-mi adaptez și să eficientizez toate planurile ei și asta am făcut și în legătură cu stilul meu. Dar, ca să vă răspund totuși, nu-mi lipsește niciodată rujul sau măcar un gloss natural, un eyeliner și eventual puțin rimel.
Aveți o afacere și în domeniul frumuseții, al sănătății. Ce înseamnă pentru dvs. frumusețea? Dar sănătatea?
E mult spus o afacere și sincer nici nu pot să asociez clinica mea și ceea ce se întâmplă acolo cu ceea ce înseamnă acest cuvânt. Clinica aceasta este rezultatul marilor încercări care le-am trăit pe parcursul vieții ca mamă în primul rând, ale mele personal și ale familiei mele, încercări ce m-au determinat să caut soluții diferite, ajungând în 16-18 ani, la descoperirea unui întreg univers al medicii alternative și complementare materializat de 4 ani într-o clinică de terapii și tratamente holistice.
În ceea ce privește sănătatea, din punctul meu de vedere există o rețetă general valabilă pe care putem să ne-o prescriem singuri și care constă în acceptarea cu seninătate a tot ce vine către noi, pentru că oricum tot noi suntem cei care trebuie să rezolvăm ce vine în viața noastră. Eu cred cu tărie că totul vine cu un scop și esența e să găsim soluții, care de cele mai multe ori se află în noi și numai în noi. Și dacă reușim să acceptăm și să ne împuternicim pe noi înșine în a fi creatorii propriilor vieți, dacă nu acceptăm postura de victimă, dacă conștientizam că suntem total capabili să găsim răspunsuri și să accesăm noi dimensiuni, să experimentăm stări noi, vom trăi o viață de calitate superioară și la alt nivel. Bazându-ne pe noi înșine, ne dezvoltăm încrederea în sine, gândirea critică și inteligența emoțională, atribute care ne ajută să parcurgem cu altă energie experiențele vieții. Apoi, dacă ești integru, deci ceea ce gândești, spui și faci sunt în acord, dacă te exprimi și te manifești autentic din sinele tău real, asta pentru mine înseamnă sănătate pură.
Aveți o căsnicie trainică, deși cu siguranță ați avut o viață plină de evenimente de tot soiul. Care-i secretul căsniciei și fericirii cuplului dvs.?
Eu am o vorbă: „Viața bate filmul”, iar în viața mea s-a întâmplat la fel. Am avut și am o viață incredibil de complicată, cu evenimente și situații la limită, uneori cu epuizare extremă, cu lucruri de rezolvat în permanență, cu responsabilitatea atâtor oameni și implicarea în bine în viețile lor. În pofida acestui ritm de viață, am reușit să am într-adevăr o căsnicie trainică și nu doar atât, eu spun o căsnicie miraculoasă. Secretul este exact acesta, să-ți dorești să ai o căsnicie fericită și trainică și să faci totul în fiecare clipă din toată ființa ta ca ea să fie așa, să o transformi zi de zi prin tot ce aduci în ea. Imaginați-vă că soțul meu îmi spune după 28 de ani: „Femeie, tu ești un mister!“ Eu nu am o căsnicie și un soț, pentru ceea ce trăiesc eu aceste cuvinte sunt limitative. Eu trăiesc alături de iubirea vieții mele un miracol continuu.
Noi nu conștientizam cât de mult ne mutilăm și cât de deconectați suntem în zilele noastre mai mult ca oricând de sinele nostru, prin faptul că trăim cum vor alții, spunem ce vor alții să audă și nu ce simțim noi cu adevărat, prin faptul că ne comparăm tot timpul, îi credem pe alții mai mult decât ne credem pe noi, stăm în relații și joburi care nu ne aduc bucurie, facem copii pentru că mama vrea să devină bunică, vrem să urmăm modelele pe care media ni le prezintă într-un ambalaj strălucitor, fără a ne evalua cât de mult ne definesc. Și exemplele pot continua.
Sănătatea înseamnă pentru mine să mă trăiesc pe mine − să fiu în acord în primul rând cu mine −, să mă ascult, să mă simt, să spun ce cred și ce gândesc, să trăiesc în armonie cu mine și cu tot ce mă înconjoară, să am relații autentice, să trăiesc în bucurie, să aduc plusvaloare în viețile celorlalți prin darurile mele unice și prin tot ce ating, să las o amprentă frumoasă a încrederii, deschiderii și bucuriei.
Frumusețea este un cuvânt atât de complex și cred că ea stă în ochii privitorului. Frumusețea sacră este un copil la sânul mamei, este energia pură a bucuriei, a naturii… Frumusețea e o stare de spirit și are frecvența ei de vibrație înaltă. Ați văzut femei nu foarte drăguțe, dar cu un șarm de excepție, entuziaste și pasionale, exuberante, calde și afective – aspecte greu de atins ale frumuseții. Pentru mine frumusețea aceea fizică perfectă este foarte important dacă e vie, dacă emite și dacă transmite stări și trăiri care mișcă toată ființa. Frumusețea chiar vine din interior, chiar este o stare de spirit, vine din încrederea în tine și în darurile tale unice, dintr-o inimă curată, iubitoare și plină de toleranță, dintr-o minte plină de curiozitate.
Eu sunt o naturistă − îmi place să contribui la frumusețea mea exterioară prin metode naturale, simple și blânde, prin mișcare, susținerea vitalității, prin alimentație diversificată și consumată neapărat în bucurie. Tot ce am exprimat și trăiesc în relația cu sănătatea se aplică și în cazul frumuseții.
Cât de important este ceea ce mâncăm, ce facem, ce gândim, ce simțim pentru sănătatea, frumusețea și viața noastră în general?
Absolut tot ce aducem în ființa noastră din orice dimensiune, fie ea fizică, mentală, emoțională, spirituală, contează și contribuie la ceea ce suntem noi, la relațiile pe care le avem, la calitatea și evoluția vieții în general. Fiecare gând, cuvânt, faptă, emoție, gest, trăire poartă propria frecvență de vibrație joasă sau înaltă. Universul funcționează și se manifestă după propriile legi care stau la baza creației, legi care acum sunt deja cunoscute și accesibile oricui dorește să le înțeleagă și să și le însușească.
Cunoașterea nu este totuna cu experimentarea, deci ar fi util să ni le însușim și să le integrăm, pentru că oricum suntem supuși lor. Legea cauzei și efectului, legea atracției sunt printre cele mai sonore! Ele postulează că nimic nu se petrece aleator, accidental sau bazat pe întâmplare și noroc, ci atragem ceea ce suntem. Deci în funcție de cum alegem să fim, să gândim, să vorbim, să ne comportăm, să mâncăm, să ne manifestăm, să trăim, să relaționăm, să aducem în viețile noastre și ale celorlalți, să creăm în general, în sens negativ, distructiv, sau în sens evolutiv în toate dimensiunile vieții noastre, va aduce rezultate pe măsură. Deci nu avem decât să fim atenți la ce alegeri facem, din ce energie, a bunei intenții a frumosului, a iubirii, a armoniei sau din energia invidiei, geloziei, răzbunării, distrugerii. Calitatea sau lipsa calității acestor alegeri va determina calitatea și evoluția vieții noastre.
Dacă ar fi să-i spuneți câteva vorbe Cristinei de la 18 ani, ce i-ați spune?
Bravo, Cristina! Well done! Totul a meritat!
Concediul ideal pentru dvs. este…
Natură neapărat, serenitate, mișcare, lectură, mâncare bună! Sunt o gurmandă. Dacă vorbim de munte, neapărat păduri, râuri, cascadă, trasee montane. Dacă vorbim de mare, neapărat kilometri de nisip, să pot merge desculță, și zonă bună de apă, prietenoasă ca temperatură pentru înot, cu mal mic, intrare progresivă, să pot merge prin apă în apropierea malului. Și mai e o a treia variantă: zone pitorești cu băi termale. Acestea toate sunt pentru mine hrană pentru trup și suflet.
Dacă s-ar face un fim după viața dvs., cum s-ar numi?
Unstoppable.
Citește și:
- Viața la înălțime: Cristina Toader urează zboruri line tuturor!
- Profesor în vremuri noi: Teatrul ca instrument de dezvoltare personală
- Victor Costache, căpitan în echipa inimii
Articol preluat din ediția de august 2018 a revistei Femeia., de azi la toate punctele de vânzare a presei!
Autor: Cătălina Oprea
Foto: arhiva personală (PhotoONE.ro)