Corina Bratu are 27 de ani, lucrează în publicitate și are un talent atipic pentru vârsta ei: după serviciu, își umple serile croșetând macrameuri în sufrageria transformată în atelier.
Lucrează de aproape șase ani în industria comunicării, „croșetând“ proiecte și strategii pentru diverse branduri. Mi-a povestit despre activitatea preferată de după birou, care o deconectează și pe care o consideră o misiune personală. De aici numele, macramé et moi, adică „Macramoi“.
La orele de atelier
Până la venirea în prim-plan a pasiunii pentru croșetă, a fost cea pentru școală și cărți. Corina a fost olimpică la română și engleză, pentru că-i plăcea să citească și să scrie. Și a visat, în fiecare etapă, să urmeze câte o profesie: jurnalist când era mică, apoi avocat, fiindcă urmărea serialul „Ally McBeal“ în gimnaziu. În liceu, și-a dat seama că poate ajuta oamenii să vadă lucrurile şi altfel, prin comunicare. În toate aceste perioade, i-a rămas la fel de drag lucrul de mână. Corina s-a născut în Brăila și a copilărit la țară, „în ciorapii de lână făcuți de bunica“. A învățat să croșeteze la orele de lucru manual, iar bunica a învățat-o să tricoteze. Dar femeia se lăsa greu convinsă să o introducă prea mult pe copilă în tainele macrameurilor. „Am bătut-o la cap pe bunica să mă învețe și să croșetez tot felul de modele, până a cedat, deși nu-i plăcea că-mi stricam ochii“, spune Corina. „Oficial, «Macramoi» a început în octombrie 2012, când am pornit pagina de Facebook. Dar în mine era cu mult înainte să-mi dau seama. Ani la rândul, a crescut în mine cu fiecare milieu sau broderie din casa bunicii, apoi cu cele începute de mama şi neterminate niciodată, până când a vrut să iasă la suprafaţă, să duc moştenirea mai departe. Am vrut şi vreau în continuare să arăt că macrameurile nu înseamnă doar milieuri şi broşe în formă de floricele, frunze şi gărgăriţe, ci mult mai mult de atât.“
O afacere șic
Corina spune despre Macramoi că este șic, autentic, personal, delicat, pentru iubitoarele de frumos, adică fete și femei conştiente de propria frumuseţe. „Am observat că au un stil personal conturat, se cunosc bine și nu se tem să poarte piese care par greu de combinat. Când restul își pun întrebări despre cum ar asorta acea piesă, fetele mele, cum le zic eu, deja au ieșit pe ușă accesorizate super-șic“, se bucură ea. Inițiativa sa nu a rămas fără ecou, ci a fost primită chiar mai bine decât se așteptase. „A crescut frumos, sper doar să pot face faţă comenzilor în timp util.“ În ceea ce privește concurența, Corina nu-și face griji. „Din câte știu eu, și am cercetat ceva domeniul, nu am mai văzut la noi obiecte identice cu cele Macramoi, mai ales ca execuție, fiind unicat, lucrate de mână. Dar dacă privești ca pe o concurență orice accesoriu care se poartă la gât, atunci concurența e, într-adevăr, mare. Dacă vorbim despre piese pe un anume stil, executate integral manual, în ediție limitată și accesibile ca preț, opțiunile se restrâng“, explică ea.
Surse de inspirație
Inspirația îi vine din cele mai diverse lucruri, de la frânturi din milieurile pe care le are mama ei prin casă la structurile simetrice din natură, precum spicul de grâu sau pânza de păianjen. Și corpul uman este o muză pentru Corina. De aici s-a născut ultima ei colecție, „Clavicool“. „Claviculele mi se par extraordinar de frumoase. De aceea, în colecție am dorit să le expun, să nu le mai acopăr“, dezvăluie ea. Corina nu are teme pe care le abordează cu predilecție, însă are o linie de unitate pe care o trasează tuturor creațiilor sale. „Singurul laitmotiv a fost și rămâne dorința ca piesele să fie mai departe o sursă de inspirație pentru cine le poartă, să fie acel element care întregește, schimbă sau înalță o ținută și care îți poate înveseli chiar și cea mai morocănoasă zi.“ Unul din cele mai frumoase complimente pe care le-a primit a venit de la Londra, într-o zi mohorâtă, întocmai ca vremea de acolo. „Posesoarea colierului mi-a scris că în acea dimineață avea nevoie de ceva care s-o inspire și să-i înfrumusețeze ziua, așa că a purtat colierul crem de la mine și întreaga zi a primit complimente. Am zâmbit toată ziua când am aflat“, povestește Corina.
Plan de lucru manual
Accesoriile croșetate integral au fost primele obiecte. La început, Corina a mers pe modelele clasice de gulere, în culoarea firului de macrameu, apoi, la extrem, a lucrat mult cu negru. Și fiindcă a dorit să vadă cum arată o astfel de lucrătură pe verde crud, a ales să o experimenteze. „De vreun an trec prin perioada aurie şi tot ce fac are mai mult sau mai puţin auriu.“ Dar tânăra talentată nu se oprește aici. Se gândește la niște obiecte pe care le vede îmbrăcate în croșet, parțial sau integral. Totuși, are un mare regret că nu stă bine cu timpul. Dar se străduiește să croșeteze aproape în fiecare zi, măcar o oră, dimineața sau seara, în timpul săptămânii. În weekend, dedică mai mult pasiunii sale. „Am nevoie de lumină cât mai multă și de preferat naturală. Chiar devin foarte matinală din acest motiv“, mai spune ea. Pentru vară visează să creeze costume de baie sau măcar sutiene de plajă din macrameu. Mai are în plan o fustă lungă amplă toată din straturi suprapuse de croșet. „Vom vedea, să mă țină ochii bine, că imaginația nu are limite“, încheie Corina.
Curiozități de Macramoi
• Corina se bucură că a ajuns la un echilibru: lucrează la comandă, având grijă să personalizeze obiectul pe dimensiunile și preferințele viitoarei posesoare.
• Gulerele sunt piese mai complexe, care iau în medie de la cinci la opt ore, în funcție de model. A lucrat însă și două săptămâni în fiecare seară și în weekenduri pentru un guler maxi precum cele purtate în perioada elisabetană. A meritat tot efortul.
• Nu s-a întâmplat să abandoneze lucrul la o piesă pentru că s-a răzgândit în privința conceptului, ci mai degrabă când nu a fost mulțumită de execuție. „Chiar și atunci când nu-mi iese modelul dorit din prima, desfac și o iau de la capăt. Nu mă las.“
• Ca vânzări, toate modelele și-au găsit stăpână până acum. Cele mai cerute au fost pe negru, pe ivoar cu perlă, precum și cele pe lanț, din colecțiile „Chained“ și „Clavicool“.
Citește și:
Produse unicat la Fabrica de Handmade Breslo
Facut de mana, atins de suflet
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.1/08.01.2015
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: arhiva personală