Tânăra din fața mea, Andra-Roxana Ilie (29 ani), arată total altfel decât mi-am imaginat. Este înaltă, are trăsături delicate și vocea caldă. Aflată undeva în mijlocul ierarhiei, la muncă, dar și ca vârstă, Andra este o femeie hotărâtă, cu minte ascuțită. Plăcerea ei pentru Dreptul Penal izvorăște din capacitatea pe care a avut-o întotdeauna de a gândi specific pentru domeniul ăsta.
Chiar dacă i s-a atras atenția de la bun început că meseria este periculoasă, mai ales pentru o femeie, ea a trecut cu vederea îndoielile celor din jur, dar și pe ale ei. „Pentru mine, Penalul este foarte logic. În momentul în care ai deprins niște scheme de argument, totul se așază foarte frumos. Meseria asta nu este despre a-l scoate nevinovat pe vinovat sau invers. Este despre a te asigura că persoanei pe care o reprezinți nu-i sunt violate drepturile fundamentale de cetățean, că nu se comit abuzuri. „Limita dintre ce este moral și ce este just în această profesie este foarte delicată. „Chiar dacă clientul reprezentat a săvârșit o infracțiune gravă și este închis, el are dreptul la hrană, la aer, la mișcare zilnică o oră în curtea închisorii, la identitate, drepturi inviolabile. Ăsta este, de fapt, scopul oricărui avocat – să nu permită celorlalte organe din justiție să-și depășească atribuțiile“, mă lămurește tânăra avocată.
Setea de afirmare
Chiar și în acest domeniu liberal întâlnești forme fine de discriminare. „Am fost în săli de judecată unde eram înconjurată numai de bărbați și toți mă priveau cu îndoială. Nu numai din cauză că sunt femeie, ci mai mult pentru că sunt tânără. Nu am simțit neapărat o umbră de tensiune răuvoitoare aruncată asupra mea, ci mai mult o reticență față de ceea ce pot și ceea ce spun, venind chiar și din partea clienților. Un sentiment de neîncredere.“ Motiv pentru care, putem presupune, multe avocate aleg să se masculinizeze atât în gesturi, cât și în înfățișare. Nimic mai adevărat, îmi confirmă Andra. A dovedi că ești un avocat capabil nu înseamnă a-ți masca sexul, ci a te cosmetiza în ton cu domeniul. „Avocatura și feminitatea nu sunt incompatibile. Normal că nu poți purta sacouri galbene, nu ai avea credibilitate, dar poți să-ți arăți feminitatea și altfel.“ Iar în sala de judecată, robele au scop precis – să distingi funcția (avocat, procuror, judecător), nu statutul omului.
Bucuria de a fi liber
Toate aceste aspecte au determinat-o pe Andra să-și dovedească ei înseși aproape zilnic că își merită rolul.
„Cel mai greu mi-a fost când am avut un client dintr-un alt oraș, bolnav fizic, cu familia departe de el, aflat în arestul poliției. Îl vizitam destul de des, aproape zilnic. Și într-una din zile (era 8 martie), când am intrat pe ușă, în loc de salut mi-a spus la mulți ani! Pentru mine ăsta a fost un mare șoc, pentru că eram într-o sală dintr-un subsol. El era arestat. Erau mulți polițiști în jurul nostru care ne păzeau, iar eu veneam într-o zi în care afară era soare, frumos, flori pe toate străzile, iar el nu s-a gândit în primul rând la situația lui destul de delicată, ci la mine. A fost momentul în care am conștientizat cel mai bine bucuria de a fi liber.“
Morala
„Umilința este lecția pe care ți-o oferă avocatura“, fiindcă munca este încărcată, iar situațiile pot fi foarte complicate. Andra vorbește despre faptul că un avocat este mereu în alertă, chiar și după orele de serviciu. „Mereu apar o carte nouă, o lege nouă, un articol nou. Trebuie să fii permanent informat dacă îți pasă realmente.“ Cei care nu se văd sacrificând atâta din timpul lor personal mai bine migrează spre alte ramuri din Drept. „Mi-aduc aminte că eram cu câțiva prieteni în vacanță pe munte, în Apuseni, iar unul dintre ei stătea cu o mână pe frânghie, agățat pe stâncă, şi cu cealaltă vorbea la telefon cu cineva de la biroul de avocatură unde lucra.“ Numai așa poți să te asiguri că ai făcut absolut totul pentru un client, când situația o cere. Avocații sunt crescuți să fie conștiincioși.
Articol preluat din ediția de mai 2014 a revistei Femeia.
Autor: Nicoleta M. Dumitrașcu
Sursa foto: Vlad Stănescu
Acest material a fost realizat cu sprijinul Librăriilor Humanitas și al Jandarmeriei Române.
Citește și: