Pe Iris Constantin am întâlnit-o în cadrul celui mai important proiect al UNESCO în România pentru mass-media, care a reunit la București specialiști și jurnaliști din 16 țări timp de o săptămână.
Cu multă voință și ambiție, Iris a fost cea care a demarat acest proiect ce a atins una dintre cele mai sensibile teme actuale: criza refugiaților. Din poziția sa de expert în cadrul subcomisiei Comunicare și Informare a Comisiei Naționale a României Pentru UNESCO (CNR UNESCO), Iris luptă pentru cauzele ce îi sunt aproape de suflet: din educație, științe, cultură și informare.
Cine ești tu, Iris? Cum te-ai descrie în câteva cuvinte?
Sunt o persoană care încearcă să trăiască frumos și complet.
Care a fost drumul tău spre această echipă, a CNR UNESCO?
Șansa de a face parte din echipa CNR UNESCO a sosit întâmplător. Am descoperit anunțul de angajare pe internet și am decis sa aplic, fără să știu prea multe despre UNESCO. Atât cat cunoșteam, am considerat că acest mediu legat de organizațiile internaționale oferă oportunități captivante, variate, prin intermediul cărora poți genera impact și crea valoare.
De unde nevoia, forța și ambiția de a te implica în cauzele UNESCO?
Îmi aleg cauzele în așa fel încât să pot crede autentic în ele, și din acest motiv pun multă pasiune în ceea ce fac, iar motivația mea nu pălește pe parcurs. Îmi place ca atunci când decid să mă apuc de un lucru, să îl realizez cât de bine posibil, pentru că nu îmi plac jumătățile de măsură. Nici măcar trei sferturile de măsura.
Ziua Iei: Cristina Butescu – expert subcomisia Educaţie, Cristina Molea – referent,
Daniela Popescu – expert subcomisia Programe Interdisciplinare, Iulia Jugănaru – Director Economic,
Mița Zadea – curățenie, Iris Constantin – expert subcomisia Comunicare și Informare
Cine și ce te inspiră?
Mă inspiră familia mea, prietenii mei, colegii mei, oamenii diverși pe care îi întâlnesc. Încerc să extrag ce e mai bun din fiecare și să le captez energiile pozitive. Mă mai inspiră și anumite locuri, prin frumusețea peisajului, prin varietatea de stimuli, prin noutate.
Care crezi că sunt cele mai fragile valori care trebuie apărate?
Echilibrul, spiritualitatea, calitatea, modestia.
De curând, ai realizat un proiect în premieră în România, cu jurnaliști din 16 țări. Ne poți povesti despre el?
Asa este, „Rolul mass-media în tratarea temei refugiaților și migranților”. Criza refugiaților și migranților reprezintă o oportunitate imensă pentru mass-media de a dovedi calitatea jurnalismului. Chiar dacă mass-media din țările europene este bine pregătită și se bucură de libertate de exprimare, anumite subiecte sunt mai sensibile și necesită cunoștințe aprofundate și precise. Mass-media este extrem de polarizată în Europa și nu s-a realizat încă un echilibru în tratarea subiectului. Acoperirea media pozitivă și negativă a subiectului refugiaților și migranților este influențată de contextul politic, economic și de cultura unică a fiecărei societăți. Narațiunile media pot fi îmbunătățite pentru a încuraja o reprezentare mai imparțială, utilă, de încredere și precisă a subiectului, în beneficiul destinatarului mesajului, în special a publicului din societățile gazdă. Mass-media trebuie să acționeze în rolul său nu numai de a informa, dar și de a educa.
Proiectul, un răspuns post-criză care se încadrează în prioritățile UNESCO, a implicat cinci cursuri de instruire oferite de specialiști din Germania, Ungaria, Marea Britanie și România, precum și prezentări complementare, pe subiecte conexe temei proiectului, care constituie o provocare pentru Europa la toate nivelurile.
Am implicat în proiect instituții și organizații precum Fondul German Marshall al Statelor Unite, Centrul pentru Media, Date și Societate al Școlii de Politici Publice din cadrul Universității Central Europene, Rețeaua Jurnalismului Etic, UNHCR România, Organizația Internațională pentru Migrație – biroul România, Direcția Generală pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională (DEVCO) a Comisiei Europene, TVR, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliția de Frontieră Română.
Cum mass-media este principala sursă de informație pentru populație, reunirea în scop de informare, dezbatere și schimb de experiență privind raportarea subiectului este foarte necesară. Au fost prezenți la București pentru acest proiect reprezentanți media din 16 țări: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria.
De ce un training pe problema refugiaților?
Una dintre ariile mele de interes este răspunsul UNESCO la situațiile de criză. La nivel regional, în Europa, situația refugiaților și migranților este situația de criză care poate fi abordata și din perspective UNESCO.
Cum crezi că s-ar putea rezolva această criză?
La sursă. Este nevoie de ameliorarea situației la nivelul zonei de conflict și consider că acest lucru este responsabilitatea întregii comunități internaționale.
Cum ai făcut selecția jurnaliștilor? Dar pe cea a speakerilor?
În vederea selecției jurnaliștilor, am apelat la Comisiile Naționale pentru UNESCO din Europa pentru recomandări, dar și la cunoștințe apropiate mediului UNESCO întâlnite în cadrul deplasărilor mele externe. În ceea ce privește speakerii, am realizat o cercetare privind instituțiile și specialiștii, atât de pe plan local, cât și internațional, care ar putea avea o contribuție relevantă în acest proiect, prin prisma expertizei și experienței.
Este românul tolerant?
Selectiv. Unii mai toleranți ca alții, cu unele chestiuni mai tolerante decât cu altele.
În ce cauze te mai implici? Ce proiecte viitoare mai pregătești?
Mă concentrez momentan pe activitatea mea din cadrul Comisiei UNESCO. Creez punți de legătură între diverse entități din România, dar și din afara țării, publice și private, pe domeniile de interes UNESCO – educație, științe, cultură, comunicare și informare. Vreau să cresc vizibilitatea UNESCO pe plan național și să continui să identific programe optime din rețea pentru „importarea” lor în România. Pregătim pentru anul următor proiecte interesante cu ocazia Centenarului Marii Uniri, vă invit să ne rămâneți aproape.
Echipa: Dragoș Niță – expert subcomisia Știință, Iris Constantin – expert subcomisia Comunicare și Informare,
Daniela Popescu – expert subcomisia Programe Interdisciplinare, Iulia Jugănaru – Director Economic,
Prof. Univ. Dr. Ani Matei – Secretar General, Cristina Molea – referent,
Cristina Butescu – expert subcomisia Educaţie.
Să te cunoaștem mai bine…
Cum arată o zi obișnuită din viața ta?
De luni până vineri sau din weekend? Într-o zi lucrătoare obișnuită ajung la birou cu o cană uriașă de lapte cu cafea și pun diverse lucruri la cale, iar după orele de program, fie fac mișcare, fie activități casnice. Înainte să adorm, citesc și, din păcate, explorez diverse aplicații de pe telefon. Iar în weekend-uri încerc să fiu mai creativă.
Care este cartea ta preferată?
Bucuria vieții, Irving Stone.
Cum arată vacanța perfectă?
Primăvara, vara și toamna la mare, iarna la munte. Ador să călătoresc.
Ce înseamnă fericirea pentru tine?
Acel nivel de armonie interioară înăuntrul căruia nu îți mai dorești nimic altceva care să te mențină într-o stare de așteptare, mai mult sau mai puțin perpetuă.
Când erai mică ce îți doreai să ajungi?
Astronom și arheolog. Nu în același timp, dar sincer nu mai țin minte ordinea. Îmi plăceau deopotrivă stelele și profunzimea pământului.
Care ar fi primele lucruri pe care le-ai face dacă ai fi în fruntea Guvernului?
Aș încerca să creez un mecanism inter-instituțional mai eficient, e nevoie de mai multă colaborare și coerență în comunicare intre instituțiile statului. Și as veni în Piața Victoriei!
Citește și:
- Simona Baciu: Copiii vin în viața noastră ca să ne învețe ceva
- Roxana Cernea: Mi-am reinventat jobul ideal
- Andreea Gheorghiu: Tot ce trimiți către Univers ți se întoarce
Text: Corina Matei
Foto: arhiva personală