Mulți ani a ocupat poziția de director de marketing într-o companie de frumusețe. Au fost ani plini de bucurie, în care a îmbinat pragmatismul cu creativitatea și a învățat în fiecare zi de la oamenii din jur. Însă a venit un timp când a înțeles că trebuie să facă mai mult pentru ea și pentru fiul ei și a înființat compania de consultanță „Unicorn”.
Ce e brandingul personal, în cuvinte mai ușor de înțeles?
Este modalitatea prin care te așezi în raftul virtual și real al vitrinei cu resurse umane, de unde potențialii angajatori/antreprenori își aleg angajații/colaboratorii. Așa cum orice produs are în spate o strategie prin care să devină atractiv pentru clientul care îl cumpără dintr-un magazin fizic sau de pe un site, la fel fiecare dintre noi trebuie să aibă un plan coerent și autentic de afișare în univers. Brandingul personal nu înseamnă însă o rochie cu paiete peste un conținut gol. El este cu adevărat valoros când se suprapune peste niște valori, principii, atribute ale persoanei respective.
De ce trebuie să ții cont când vrei să faci imaginea cuiva?
Diferențele între un produs și o persoană sunt de natură emoțională și profesională. Oamenii sunt ființe guvernate de emoții, de aceea promovarea lor trebuie să fie una emoțională.
Diferența profesională ține de educația și pregătirea unui individ, de informațiile care apar despre el pe rețele sociale precum LinkedIn, nu doar cocoțat pe o stâncă țuguindu-și buzele. Sigur vinde și o astfel de imagine, dar în marketing aceste produse se cheamă fads și dispar la fel de repede cum au apărut.
Ce este important în mediul online?
Este important să fii atent pe cine urmărești, cu ce te îmbogățește personal și profesional. Apoi pe cine elimini, respectiv pe cei care doar ocupă redundant spațiul virtual. Nu în ultimul rând, la cum te prezinți. Autenticitatea ar trebui să te ghideze în comunicarea pe rețelele sociale. Dacă i-ai întreba pe cei care te urmăresc ce cuvânt le vine în minte când se gândesc la tine, ar fi acesta cel pe care ți l-ai dori să-l auzi? Dacă ai pune câteva persoane nu foarte apropiate cu care ești conectată pe LinkedIn să te descrie din punct de vedere profesional, ar fi această descriere cea care te reprezintă? Măsura este un alt semnal de atenție. Așa cum se zice că nu este bine să exagerezi cu sarea și grăsimile, nici cu social media nu ar trebui. Chiar știm și noi că e luni, de exemplu.
Tu ți-ai schimbat locul de muncă. Ce sfaturi dai cititoarelor despre cum să-și schimbe locul de muncă și mai ales când e cazul să o facă?
Aceasta este o decizie personală, pentru care nimeni n-ar trebui să asculte pe nimeni. Intervin atât de multe elemente personale, unele extrem de subiective, încât a urma sfatul cuiva este un risc. Ce pot sugera este să analizeze cât de mulțumite sunt în fiecare zi de luni dimineață, cu cât elan se duc sau nu la locul de muncă. Dacă sunt mai degrabă plictisite sau nervoase, să înceapă să se gândească la o alternativă, să își facă un plan, să economisească, să își stabilească o dată limită până când vor lua marea decizie de schimbare. În felul acesta, nu vor pune o presiune inutilă de schimbare cu orice preț.
Dacă tot am vorbit de branding personal, cât de important este un CV?
CV-ul est un instrument al departamentelor de resurse umane, iar acestea de multe ori sunt foarte rigide. Am primit sfaturi să nu adaug nicio poză, să nu menționez că sunt divorțată etc.
Eu, din postura de angajator, am apreciat oricând originalitatea prezentării în scris a unui candidat – evident, dublată de calitatea pregătirii. Nu contează un CV împopoțonat dacă dă cu minus la competențe. Totuși, în epoca actuală, un CV pe o pagină, succint, cu o îmbinare a unor descrieri cu minielemente grafice și cifre, alături de o listare scurtă a aptitunilor și, de ce nu?, un testimonial al unui fost șef sau angajator, va trece sigur de cel mai conservator om de recrutare.
Ai o companie de consultanță. Cât de importante sunt cursurile pentru a-ți crea brandingul personal?
Nu sunt fana cursurilor de dezvoltare personală, ci mai degrabă a celor aplicate, concrete; de exemplu, eu țin un curs de branding personal inspirat din literatură și cum poate beletristica să te ajute să îți dezvolți un brand personal.
Cum a fost trecerea de la o funcție de top la antreprenoriat?
Ca o injecție cu penicilină. Când eram eu copil, așteptam cu spaimă și puțină plăcere masochistă momentul când asistenta venea să mă înțepe. Întâi, simțeam o ușoară furnicătură plăcută, mușchii păreau să se relaxeze, după care mă durea rău și apoi mă făceam bine. Cam așa și cu trecerea de la o funcție importantă la un „Unicorn”.
Ce ai pierdut și ce ai câștigat prin această schimbare?
Am câștigat multe: timp cu copilul meu, timp pentru mine, libertate de decizie, experiență diversă (lucrasem doar într-o singură companie mare până atunci, prin urmare cu o singură referință profesională ca experiență). Cel mai mult și mai mult am câștigat bătălia cu mine că pot să trăiesc cu nesiguranța, incertitudinea, imprevizibilul. Prin urmare nu consider că am pierdut nimic. Poate o mașină de serviciu, dar altfel nu m-aș fi apucat niciodată de alergat.
Ce-ți place să faci în timpul liber?
Să alerg, să joc tenis cu băiatul și tatăl meu, să călătoresc mult, în locuri cât mai îndepărtate și exotice, să citesc, să petrec cu prietenii, să prind răsăritul la mare, orice îmi aduce zâmbetul pe buze.
La ce nu ai renunța niciodată?
La dragoste și să ajut alte femei să aibă încredere, să evolueze, să îndrăznească. Women empowering women e convingerea mea de feminism.
Care este latura ta sensibilă?
Totul, de la natură la oameni, de la lecturi, la filme, de la călătorii la petreceri, pentru mine a trăi este cea mai mare sensibilitate.
Care este motto-ul tău?
Îmi este greu să aleg un singur motto și totuși aș zice ceva în genul melodiei Siei: Don’t Stop Moving!
Care este lecția pe care ai învățat-o de la viață?
Viața în sine este o lecție. Am învățat să îmi fie din ce în ce mai puțin frică și să mă ridic din pat în fiecare dimineață.
Cum îmbini munca cu jobul de părinte?
Răspund cu sinceritate că îmbin ajutoarele – tatăl copilului, care îmi este un bun prieten, părinții mei, bunicii paterni, la nevoie prieteni și alte rude. Băiatul meu este adaptabil mediilor diverse și oamenilor, pentru că așa l-am obișnuit de la o lună.
Ai un secret de frumusețe?
Alergatul pe distanțe lungi (mă antrenez pentru primul meu maraton complet în octombrie anul acesta), opt ore de somn, apă și bucuria de a trăi. Am renunțat după mai bine de 20 de ani la fumat pentru a putea fi în forma necesară parcurgerii a peste 42 de kilometri în alergare rapidă.
Citește și:
- Marina Valmy – Frumusețea, o carieră
- Vlad Zamfirescu: Secretul succesului stă în plăcerea muncii
- Alexandra Ușurelu: Prin muzică, eu nu caut succesul imediat
Articol preluat din ediția de septembrie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: arhiva personală