Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Academia sprâncenelor cu Maria Păuna

Academia sprâncenelor cu Maria Păuna

Armonie, pictură și stil. Sunt cuvinte ce o definesc pe Maria Păuna, cea care știe cel mai bine arta pigmentării sprâncenelor.

Muzica în surdină, un decor cu stil îți dau sentimentul că ai intrat într-un salon în care frumusețea este la ea acasă. De sus te privește Madonna, iar alături îți stă Maria. Ești pe mâini sigure, n-ai cum să ieși decât mai frumoasă la chip. Starea de bine, căldura Mariei sunt molipsitoare, iar dacă schimbi câteva vorbe cu ea, te fascinează profunzimea sufletului ei. Câteva fire pensate, câteva pigmentate şi fizionomia se schimbă, iar imaginea de sine are de câştigat.

Pasiunea pentru oameni

Medicina a fost prima iubire a Mariei. Visa să trateze sufletul oamenilor ajutându-i să aibă un chip armonios. Dar viața are legile ei, drumurile și hățișurile ei. Uneori te afunzi în păduri dese, alteori vezi foarte clar cărarea. Un vis. „Mi-aş fi dorit să profesez ca medic, dar tot în domeniul estetic. Când am terminat facultatea, salariul de rezident era de şapte milioane, iar eu stăteam cu chirie într-o garsonieră cu 150 de mărci pe lună. N-aş fi putut să mă întreţin din acel salariu, aşa că m-am angajat la L’Oreal pe un salariu decent, ca agent de vânzări. Am urmat cursurile celei mai bune academii din lume de make-up, cea de la Paris, timp de nouă luni. M-am întors, am început să fac training de make-up.“

De la make-up la sprâncene

Pas cu pas, un artist se contura. După sute de machiaje făcute pentru diverse evenimente şi în multe situaţii, Maria îşi forma ochiul şi mâna. Zi după zi tot așa, a ajuns să știe în câteva secunde ce machiaj să aleagă pentru fiecare fizionomie pentru a-i etala trăsăturile. Culorile nu sunt totul, conturarea şi iluminarea jucau un rol important. Erau mici artificii prin care redefinea trăsăturile. „Dintotdeauna mi-am dorit să fac o femeie să se simtă bine, să arate frumos chiar dacă trăsăturile ei nu sunt cele mai armonioase. Make-upul pentru mine nu înseamnă să fardezi o femeie frumoasă şi s-o faci şi mai frumoasă, ci să aduci frumuseţea pe orice chip. Una dintre experienţele mele de suflet a fost perioada când am făcut make-up la emisiunea „Pe muchie de cuţit“. Atunci am înțeles că în şcoala de machiaj eram fascinată de sprâncene. Rearanjarea lor modifică fizionomia cu 60%. Am făcut primele transformări şi mi-am dat seama cât de importante sunt sprâncenele în imaginea feţei.“ Aşa a început un nou capitol pentru Maria, cel de dermopigmentis pentru sprâncene.

Experienţa îşi spune cuvântul

A format zeci de tineri, majoritatea au devenit specialiști de top în make-up, însă nu este suficient să ştii teorie şi tehnici, experienţa este extrem de importantă. „M-a sunat Anda Adam că are nevoie de un machiaj pentru un videoclip şi i l-am trimis pe cel mai bun asistent al meu. După patru ore, când machiajul era gata şi au montat carul de filmare într-un club, m-a sunat disperat regizorul să-mi spună că Anda era pământie la faţă. Când am ajuns acolo, mi-am dat seama de greşeala pe care o făcuse make-up artistul. O fardase afară, la lumină naturală, iar filmarea era într-un club cu lumină violet. Şi atunci am înţeles că experienţa îşi spune cuvântul, nu doar ştiinţa.“

Sting la Bucureşti

Când a venit celebrul cântăreţ la Bucureşti, Maria Păuna era deja un make-up artist cotat extrem de bine. N-a fost o surpriză că au chemat-o să-l fardeze. Era entuziasmată, dar nu avea emoţii, fardase şi alte celebrităţi, însă Sting nu se farda, dar avea nevoie de machiaj! Un paradox, o provocare. „Am intrat în cabina lui şi toţi râdeau de mine, credeau că mă va da afară. M-a întrebat cine sunt, i-am zis că sunt make-up artistul său personal din acea zi. S-a uitat la mine bine, apoi m-a întrebat: «Tu crezi că am nevoie de make-up?» I-am spus că e foarte roşu la faţă şi acest ucru trebuie corectat. Şi ne-am împrietenit.“

De la şcoală la legislaţie

„Am început să fac dermopigmentare şi, după un an, doi, veneau clientele cu roşu în sprânceană. Fiind şi medic de profesie, am înţeles că se întâmplă ceva în piele şi asta m-a determinat să învăţ şi mai bine. Am fost în Italia la inventatorul dermopigmentării. La sfârşitul cursurilor, mi-a zis că trebuie să fac un pas în plus, să mă ocup de legislaţie. Că lucrul cel mai rău pentru o ocupaţie este ca ea să fie normată de neprofesionişti. Trei ani m-am ocupat de legislaţie. Am crezut că în nouă luni voi termina, dar o semnătură la Ministerul Sănătăţii dura cel puţin o lună. Am făcut o asociaţie cu 12.000 de membri, am stabilit câte zile trebuie să dureze un curs, cine poate urma cursul (inclusiv cei care nu au o diplomă de bacalaureat). Am stat trei luni la Agenţia Naţională de Calificări să stabilim cine poate fi formator în meseria de dermopigmentist, respectiv cei care au terminat medicina şi artele, pentru că această meserie este una la limita dintre estetic şi medical. După ce am făcut legislaţia, a urmat gala dermopigmentiştilor şi le-am oferit diplome de calificare.“

Cursuri de calificare

Conştientă că sprânceana desenată, dermopigmentată (un tatuaj uşor, care se păstrează timp de un an şi jumătate) modifică fizionomia pentru mult timp, Maria a întemeiat o şcoală de redesenare şi dermopigmentare a sprâncenelor. „Mulţi mă întreabă dacă este acreditată. Îmi vine să râd, după cât m-am zbătut să introduc această meserie în COR…  Îmi dau seama însă că sunt atât de multe alte şcoli care nu au acreditări, încât oamenii sunt îndreptăţiţi să ceară şi acest gen de informaţii. Eu predau baza, care îţi aduce calificarea. Nu poţi să te joci cu fizionomia unei persoane. Este o ocupaţie pe care o practică multă lume, pentru că ies bani frumoşi. Eu am ajuns s-o fac pentru că a derivat din make-up şi am considerat că trebuie s-o fac corect şi să-i învăţ şi pe alţii s-o facă în mod corect. Cursul are 134 de ore, iar studentele, în jumătate din acest timp, învaţă cum să poziţioneze sprânceana pe faţă.“

Dincolo de aparenţe

Mare îţi este mirarea când Maria, în timp ce-ţi aranjează sprâncenele, îţi spune lucruri despre tine, despre sufletul tău, despre faptul că, la un moment dat, n-ai avut curajul să iei o decizie importantă – şi tot soiul de astfel de lucruri. Nu e clarvăzătoare, nu are puteri paranormale, dar a întâlnit foarte multe tipologii, a auzit sute de poveşti şi a descoperit şi a studiat Al ferasa: o ştiinţă şi o artă străveche a citirii feţei, care studiază fizionomia, ridurile şi toate semnele care apar pe chip. Faţa este în imediata apropiere a creierului şi toate emoţiile din creier se transmit pe faţă şi apoi în restul corpului. „Am înţeles multe lucruri din practică înainte să încep să studiez această ştiinţă. Am înţeles că repoziţionarea sprâncenelor este ca un tratament: de fiecare dată când te uiţi în oglindă, este ca şi cum ai luat o pastilă. Am avut o clientă, o doamnă bine, înaltă, frumoasă, care avea o sprânceană mai ridicată, cea dreaptă. Mi-a confirmat că avea o funcţie de conducere şi că viaţa sentimentală nu o interesa. Însă am încercat să-i spun că totul este important şi că avem nevoie de un echilibru între emoţional şi raţional pentru a ne simţi bine, fericiţi, împliniţi. Şi, mai mult, copiii noştri nu fac ce spunem noi, ci ce facem noi. Suntem un exemplu pentru ei. Și mai e ceva, ceea ce dai în univers, acelaşi lucru îţi vine înapoi.“

Mamă singură de băiat

E greu să creşti un copil – şi mai ales singură. Maria nu este doar o femeie foarte frumoasă şi talentată, ci şi pozitivă, puternică şi încrezătoare în forţele proprii. A înţeles că „meseria“ de mamă singură nu e una simplă şi a mers la cursuri de sexologie şi la consiliere psihologică. „Am un băiat de 14 ani şi, după ce am divorţat, m-am trezit mamă sigură cu un băiat. Cursurile de sexologie m-au ajutat să fiu activă şi actuală în viaţa fiului meu, să-i înţeleg nevoile, să vorbim deschis despre ce-l frământă. Mulţi băieţi crescuţi de mame singure au probleme. De cele mai multe ori, nu-şi găsesc locul şi nici aleasa pentru că mama îşi pune amprenta foarte puternic. Mamele singure trebuie să înveţe să taie cordonul ombilic, metaforic vorbind, să lase băiatul să crească emoţional, nu să-l ţină legat de ele.“

Modele

Pe tavanul şi pereţii salonului descoperi portrete ale Madonnei. Ana Aslan este o altă femeie de care Maria este fascinată. „Cred că nu trebuie să tratezi semnele îmbătrânirii, ci să le previi. Îmi doream să calc, la propriu, pe urmele Anei Aslan şi, datorită unui prieten bun, am ajuns în biroul Anei Aslan, ba, mai mult, analizele mi le-a făcut Preda Gabriel, cel care i-a fost asistent. Dacă îţi doreşti cu adevărat ceva, acel lucru chiar se întâmplă. Această femeie a revoluţionat lumea, ea este prima care a vorbit de anti-aging în lume şi de la ea s-a dezvoltat totul. Cred că e important ca energiile tale să fie tinere, proaspete pentru a te simţi tânăr şi în putere. Pentru mine, 45 este un număr din buletin. Mă simt ca la 30 de ani şi datorită tratamentelor cu Gerovital, pe care le fac de trei ori pe an.“

Lucruri importante

Feminitatea şi încrederea, consideră Maria, sunt importante, nu frumuseţea. „Sunt foarte multe femei frumoase care nu au avut încredere în ele şi au eşuat. Contează şi imaginea, să arăţi bine îţi dă încredere în tine. Altfel vorbeşti cu un om care arată bine, care este îngrijit şi care-ţi spune de la prima vedere că se respectă! El va atrage şi respectul celorlalţi. În plus, o persoană îngrijită este şi o persoană responsabilă. Dacă tu nu ai grijă de tine, cum ai putea să ai grijă de ceilalţi?“

Despre credinţă

Sufletul este la fel de important ca imaginea şi el trebuie acordat la planul divin. Am întrebat-o ce planuri de viitor are şi a zâmbit, apoi mi-a răspuns printr-un citat: „Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, spune-i planurile tale de viitor“. „Ştii, duhovnicul meu îmi spunea: «Maria, ieri ai avut ce mânca. Azi a fost bine?» «Da, părinte.» «Păi atunci de ce nu laşi în seama lui Dumnezeu şi grija zilei de mâine?»“

Citește și:

Articol preluat din ediția de mai 2017 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: Dan Ene


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus