Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Calea spre succes > Eli Lăslean – 25 de ani pe cont propriu

Eli Lăslean – 25 de ani pe cont propriu

Martie este pentru Eli Lăslean nu doar luna femeii, ci și o sărbătoare a muncii, carierei, pasiunii și frumosului din viața sa.

Brandul Ellis a fost mult timp după Revoluție una dintre stelele modei românești. A strălucit din nou acum doi ani, când Eli Lăslean i-a creat primei-doamne a României, Carmen Iohannis, o frumoasă rochie pentru un dineu regal. Succesul pe care l-a avut a făcut-o pe creatoare să creadă că mai are un cuvânt de spus în lumea artistică a vestimenației autohtone. De această revenire în forță se bucură multe femei care calcă pragul showroomului. Un spațiu luxos, elegant, extrem de feminin, un loc magic în care hainele de calitate îți devin prietene, iar Eli Lăslean e cel mai bun și sincer consilier. Surpriza cea mare a fost pentru mine să găsesc haine pentru toate gusturile, siluetele, din materiale fine, prețioase, naturale, la prețuri accesibile, chiar dacă poartă semnătura creatoarei. Talentul i se remarcă în fiecare piesă vestimentară pe care o face, însă ea este de o rară modestie și spune că nu este creatoare, ci designer sau stilist. Creatorii, în viziunea ei, sunt doar numele iconice ale modei. Povestea Ellis începe în ’91, cu o mașină de cusut, talent și multă pasiune.

Erați economistă. Cum v-ați hotărât să schimbați drumul?

A fost o aventură care a pornit din visul frumos inspirat de Emma Hart. Aveam 34 de ani. Povestea scrisă de Barbara Taylor Bradford, pe care sper să am ocazia s-o şi cunosc, a fost inspiraţia de care aveam nevoie pentru a porni singură în această aventură care a devenit o frumoasă istorie. Povestea ei mi-a fost un model de viaţă. Îi sunt recunoscătoare, a venit într-un moment crucial. Înainte de Revoluție, eram contabil-şef la organizaţia pionierilor. Organizaţia s-a desfiinţat şi trebuia să aleg ce voi face în continuare. Balanţele contabile nu erau chiar dragostea mea cea mare şi nici nu mă simţeam fericită şi împlinită după ce le terminam. Şi m-am gândit la modă. Aveam maşina mea de cusut. Băiatul meu avea atunci şapte ani. I-am adunat prietenii de pe stradă și… am făcut prima colecţie „haine de ceremonie“.

De unde pasiunea pentru croitorie?

La început, a fost un hobby. Am crescut în casă cu o maşină de cusut. Primele mele amintiri din copilărie sunt cele în care mama se aşeza la maşina de cusut şi îmi făcea rochiţe. Îmi aduc aminte de o rochiţă bleu cu buzunare în formă de inimioară. Şi, ca orice fetiţă, am simţit nevoia s-o imit pe mama. De multe ori, ca să stau cuminte lângă ea, mama îmi dădea foarfecă şi tăiam ziare, ca să nu stric materiale. Fiecare are un dar pe care, dacă-l susţine, ajunge la succes. Însă de multe ori greşim cărarea. Aşa s-a întâmplat, ca mama să descopere că-i place să coasă, apoi eu s-o imit, să descopăr această plăcere. Și, încetul cu încetul, am cochetat cu moda.

Care a fost primul articol vestimentar?

Eram în clasa a IX-a când mi-am făcut după Burda o cămaşă în carouri, alb cu roşu, de care eram foarte mândră, şi o fustă evazată din denim (era o imitaţie de denim care să găsea la noi în magazinul de textile). Se purta pe atunci croiul maxi. Următoarea piesă de rezistenţă a fost o rochie albă din lurex pentru nunta unor prieteni. Avea un croi destul de complicat, era fronsată, am muncit foarte mult, dar nu m-am lăsat. Mi-am dat seama că mă pricep, însă, dacă nu venea Revoluţi,a nu ajungeam să mă manifest în felul acesta.

O vreme ați dispărut din lumina reflectoarelor…

A fost reacția mea la criza din 2007. Foarte mulți dintre colegii mei au dat faliment. Dar eu am avut unde să mă retrag. La Arad, am proprietățile mele, magazin, atelier, showroom. Aici, în București, aveam cinci magazine − și o chirie pe măsură. Căderea pieței putea să mă afecteze grav. Am preferat să mă salvez retregându-mă pe frontul de Vest. Atunci a început să funcționeze mintea de economist, am strâns din dinți, am făcut toate economiile posibile și am reușit să scap de povara creditelor. Acum, la 25 de ani de Ellis, am rămas la dimensiuni mai mici, dar o firmă puternică, cu clienți de mare prestanță, cu femei care ne apreciază ținutele. Acum trei ani, am făcut și o extensie a brandului. Am creat Ellis Luxury din dorința de a mă adapta la schimbările structurale de pe piață. Căderea granițelor a făcut ciculația mai lejeră prin Europa, iar asta m-a făcut să înțeleg că trebuie să am o ofertă internațională. Și am devenit unici reprezentanți a două branduri spaniole în România, Sonia Peña și Olimara.

Cum a fost întâlnirea cu Carmen Iohannis?

A fost o întâlnire pregătită de destin. Voiam să-i trimit un mesaj în care să-mi ofer disponibilitatea și chiar atunci am primit o solicitare din partea domniei sale. Mi-a spus că vrea o rochie într-o culoare pastel cu mânecă lungă, pentru a participa la ziua Principesei Margareta. Mi-a dat dimensiunile prin telefon, iar rochia i-a venit perfect. Unele lucruri se întâmplă atunci când trebuie. I-am făcut șase rochii și surpriza a fost că a ales cinci.

Cum alegeţi materialele?

Aleg ce-mi place. Nu am o reţetă, cred că este vorba mai degrabă de o reacţie chimică între mintea mea, ochiul şi gustul meu pentru frumos. Când mă uit la ceva, spun: „Asta îmi place, asta nu“. De ce? Nu ştiu să spun. Vorba lui Dan Puric: „Și eu, şi neghiobul ne uităm la lună. Mie îmi place, lui nu“. Gustul face diferenţa. Furnizorii ne propun noutăţile, însă sunt sute, poate chiar mii, iar eu selectez.

Ce se poartă?

Paleta este generoasă şi este o reacţie normală, pentru că oamenii sunt diferiţi şi nu poţi să-i îmbraci la fel. Se poartă ce-ţi stă bine. Este o revenire la naturaleţe şi la materialele uşoare. Am văzut stofele din bucle, cele pe care le aveam de-acum 20 de ani în colecţiile mele, dar acum sunt amprentate cu o tuşă de glam, micile paiete care dau luciu. Se poartă foarte mult printurile florale, culoriile vii, dar în egală măsură sunt creatori care recomandă pastelurile. Dantela şi catifeaua rămân în vogă. Voalurile delicate şi croielile care urmăresc linia corpului şi lasă femeia să se vadă mai mult. Volanele sunt un detaliu la modă. Trăim în era hightech, motivele geometrice şi suprapunerile n-au cum să lipsească. Dar important e să-ţi conturezi un stil care să te reprezinte.

Ce vă inspiră?

Femeia. Eu creez pentru femei. În toţi cei 25 de ani am cultivat frumos! Zina Dumitrescu spunea că nu există femeie frumoasă sau urâtă, ci doar femei care ştiu să-şi aleagă ţinutele şi cele care nu ştiu. Unul dintre punctele mele forte este consilierea. În această lună, sărbătoresc cei 25 de ani de carieră cu speranţa de a fi o sursă de inspiraţie pentru tinerele care visează frumos la o carieră de succes, dar care se tem să plece pe acest drum pentru că nu au o finanţare, un susţinător. Succesul este dat de resursele fiecăruia, de disponibilitatea pentru efort şi de cât de mult eşti dispus să înduri pentru a ajunge la el. Drumul e plin de obstacole. Nu cred în succesul de tipul foc de paie, fulminant, apărut peste noapte, cred în paşi mici, iar cine spunea că la succes se urcă pe scări, nu cu liftul cred că are dreptate.

Cum creaţi modelele?

Ador clientele care vin şi îmi spun: „Uitaţi-vă la mine şi vedeţi ce mi se potriveşte!“ Atunci sunt fericită, am libertatea să creez. Iau materialele şi le pun pe ea. Sunt atentă la culoarea părului, a tenului, a ochilor, la forma corpului. E greșit să-ți alegi o haină uitându-te pe internet, să vezi o fotografie superbă şi să spui: „Vreau şi eu rochia asta!“ Niciodată fotografia aceea nu te reprezintă. Yves Saint Laurent spunea: „De-a lungul timpului, am învăţat că mai importantă decât rochia este femeia care o poartă“. Sunt câteva lucruri care trebuie respectate atunci când ne alegem hainele.

Ce anume?

Să probezi, să vezi ce-ți vine bine, în ce te simți bine. E important la ce eveniment participi și ca ținuta să-ți exprime personalitatea.

Ce culori vă plac?

Am câteva, în primul rând violet. Acum un an și jumătate, când am ales să fac showroomul violet, mulți au strâmbat din nas și au zis că trebuie să fie alb. Dar anul 2016 a adus în atenție această culoare mai puțin folosită. Îmi place Oscar de la Renta și colecția lui pentru vară este violet, verde, roșu. Îmi plac culorile pastel, cappuccino, oliv, bleu, mă simt confortabil cu ele. 

Ce vă place să faceți în timpul liber?

Îmi place să fac mișcare. Să merg la bazin sau să joc tenis. Tenisul este sportul meu preferat, e tot un hobby căruia îi aloc foarte puțin timp, din păcate. Am fost fericită când am avut șansa să le îmbrac pe fetele de la echipa de tenis, pe Simona Halep și pe celelalte fete din echipă. Le-am făcut ținutele de cocteil de la Fed Cup. A fost o experiență deosebită, fetele sunt adorabile. Îmi plac petrecerile cu prietenii, poate pentru că îmi place foarte mult să dansez, să citesc, dar mai mult îmi place să privesc natura − cred că am ajuns la faza de contemplare. Îmi plac spectacolele de teatru.

De curând ați împlinit 60 de ani și arătați superb. Care este secretul? Aveți o dietă specială?

Cred că am o genă foarte bună: mănânc de toate, nu mă rețin de la nimic. Încerc să mă axez pe alimente naturale, să mănânc mai puține prăjituri, însă îmi plac bucatele ardelenești, evit băuturile carbogazoase. Dar nu am o dietă. Folosesc produse românești de îngrijire a tenului, Gerovital și cremele cu venin de viperă, produse tot în România. Și gândesc pozitiv și iubesc oamenii. Niciodată nu mi-am propus să vând o haină, ci să fac o femeie să arate mai bine.

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de martie 2017 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: Dan Ene

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus