Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Calea spre succes > Cine iti saboteaza cariera?

Cine iti saboteaza cariera?

Alergam dupa jobul de vis, filtram oportunitatile de angajare dupa beneficii (bani, volum de munca, etc), dar mai rar ne punem problema ce anume avem de invatat din jobul respectiv. Cat si de la cine inveti? La ce-ti poate folosi ceea ce faci pe termen lung? Felul in care cauti un job contine cateva criterii, intemeiate desigur, insa oportunitatea de invatare sau de dezvoltare personala e in multe cazuri ultimul. Si nici cand obtii un post care promite, nu-ti pui prea des problema asta.

Cateva vorbe despre (o parte din) micile spectre malefice ale vietii in campul muncii.

Vechime vs. experienta

Clasic. Gasesti culcusul cel mai cald si pufos cu putinta. Nici nu stii cand te fura somnul… Si dintr-o data te trezesti ca ai dormit cativa ani intr-un loc confortabil in care ai capatat vechime si nicidecum experienta. Si aici nu ma refer la un job static sau rutinier care, nu-i asa, prin definitie de trage la somn. E o prejudecata. Poti avea foarte bine si o slujba activa sau solicitanta din care de-a lungul timpului totusi sa nu inveti nimic pentru ca:

  • nu ai o structura a activitatii
  • cazi in capcana „stiu eu cum merg lucrurile”
  • nu te interesezi si de alte domenii, complementare, care sa iti deschida orizontul profesional
  • iti inchizi mintea si crezi ca toate lucrurile astea sunt teorii subrede

Nu-mi convine, plec!

Nu pleci din locul in care te afli pana nu te asiguri ca ai invatat tot ce era de invatat acolo si pana nu esti convinsa ca din acel moment tu nu mai poti face nimic nici pentru tine, nici pentru firma. Pentru ca altfel, vei aduce cu tine la noul job toate nereusitele, nemultumirile si frustrarile, si o vei lua de la capat.

Daca nu te-ai lamurit cu ce anume ai gresit in locul anterior si aici vei face la fel. Si de cele mai multe ori, „greseala” nu se refera la faptul ca, intr-un fel sau altul, ai fost pacalita de angajator, ci mai degraba la faptul ca nu ti-ai asumat pozitia si atributiile (de multe ori asta se traduce in „nu era jobul meu”, „nu aveam timp sa le fac pe toate”, „eu eram calul de bataie”, etc.)

Munceste pentru tine. Punct!

Scoate-ti din cap faptul ca muncesti pentru altii, ca iti sacrifici timpul, pasiunile si viata personala pentru a ingrasa… punga unor persoane in schema carora esti un simplu numar. Cam asta suntem pana la urma toti, insa tu, personal, de ce ai ales la inceput sa lucrezi aici? Ce anume te-a motivat prima si prima oara pe tine, inainte sa ajungem la „cum isi motiveaza companiile angajatii?”

Aminteste-ti cum gandeai la momentul respectiv – ai venit pentru ca iti doreai sa faci (sau sa inveti sa faci) ceva anume intr-un domeniu, sau pentru ca iti doreai sa fii, sa devii, sa ajungi… Inainte sa ai asteptari de la angajator, trebuie sa iti definesti niste asteptari de la tine. Altfel nu vei fi niciodata in masura da a-ti (re)negocia pozitia, pentru ca tu… nu ai o pozitie.

Si mai e ceva: transforma-te pe tine in obiectivul activitatii de la serviciu. Lucrezi ca sa devii tot mai buna in ceea ce faci. Iar pe masura ce lucrul asta se intampla, tu vei intelege din ce mai bine aspectul de parteneriat pe care ar trebui sa il aiba relatia dintre tine si angajator.

 


Lasă un răspuns

Sus