Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Femeile cuceresc IT-ul

Femeile cuceresc IT-ul

Au ajuns pe Everest, au condus din umbră cei mai importanți bărbați ai lumii, de ce n-ar avea aceleași șanse de izbândă și când vine vorba de computere? Manuela Ciugudean lansează o nouă paradigmă: creatorii computerelor nu au un gen anume!

Și-a dorit să devină jurnalist, ca tatăl și fratele ei. Curiozitatea nativă o împingea pe acest drum și totuși s-a abătut puțin, luând calea PR-ului și a publicității pentru a fi mai aproape de oameni și de nevoile lor. Manuela Ciugudean este acum PR manager la Intel, un jucător important în zona de hardware – computere, tablete, telefoane, ceasuri inteligente, căști – și nu numai. Ea este dovada vie că femeile și tehnologia pot face un parteneriat de succes. De câțiva ani, și-a propus să demoleze mitul că domeniul IT&C este terenul exclusiv al bărbaților. Fără să fie o feministă, luptă pentru a schimba aceste percepții ale bărbaților și femeilor deopotivă.

Cum a luat naștere pasiunea pentru computere?

Am făcut jurnalism de teren la Mediafax şi m-a ajutat mult, apoi m-am angajat la o agenţie de PR pentru Intel. Prima mea zi în agenţie a fost de poveste. Interviul a constat în a face campanie de comunicare pentru un extinctor. Nu mai ştiu ce am spus, dar le-a plăcut și astfel a început provocarea. Am primit de tradus un comunicat, pe care trebuia să-l trimit ulterior presei. Era ceva cu hertzi, nu înţelegeam mare lucru, a fost ziua în care am slăbit fără să fac nimic. Am reuşit până la urmă şi din momentul acela am știut că pot face orice. Ca să reuşeşti în IT, trebuie şi să vrei, și să-ţi placă să înveţi lucruri noi. Dacă mă angajam la o firmă de petrol, ştiam compoziţia moleculară a benzinei. Citesc foarte mult ca să înţeleg ceea ce comunic. M-am angajat ca PR manager şi asta sunt şi acum, dar am adăugat sarcini de marketing, am crescut odată cu firma. Abilităţile se dezvoltă continuu. Intel îşi schimbă modelul de business, eu trebuie să învăţ mult mai mult, dar e ceva normal să ţinem pasul cu vremea.

Câte femei lucrează în IT?

Când m-am angajat, acum opt ani, eram singura femeie printre cinci bărbaţi. Am înnebunit auzind numai discuţii despre maşini. Acum, ponderea femeilor este mai mare, de fapt ne putem lăuda cu cel mai mare procent din Europa. 33% din angajați sunt femei, tinere și foarte tinere, care lucrează în cercetare și dezvoltare de software, cu 4-5 procente peste media europeană.

Citește și: Retete de succes in cariera

De ce crezi că este nevoie de femei în acest domeniu?

De trei ani, avem o campanie de comunicare, „Dacă eşti interesată de IT, ai în Intel un partener!“ Este un program modial care a plecat chiar de la CEO, bărbat fiind. Însă preşedintele companiei este o femeie, care se află în top cele mai puternice 25 de femei în domeniul de business. Eu cred foarte mult în capacitățile femeilor, inclusiv pe zona de IT, și nu sunt doar din convingeri personale, ci și dintr-o nevoie practică. Spre exemplu, azi sunt foarte multe jocuri cu păpuși care trebuie îmbrăcate, machiate, jocuri de emoție, în care factorul uman este esențial. Este o prejudecată că în IT doar stai în faţa computerului şi apeşi pe taste ori te bagi sub birou ca să pui cabluri în priză. Nu, IT înseamnă şi creativitate. Iar femeile au dezvoltată latura creativă, sunt mai atente la detalii, au capacitatea de a găsi soluţii. Bărbaţii sunt mai interesaţi de partea tehnică, însă asta nu înseamnă că femeile nu pot fi și tehnice. La fel cum poţi comunica mai uşor cu o femeie despre cosmetice, dar le folosesc și bărbații, și părerea lor contează atunci când produci astfel de produse.

Comisarul european pentru IT, tot o femeie, spunea că, dacă am angaja mai multe femei în acest domeniu, nivelul economiei ar creşte foarte mult. Cred că nu trebuie să lăsăm doar bărbaţii să creeze produse care ni se adresează.

Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit?

Trebuia să accept o răspunde în plus, iar atunci, un coleg din Polonia mi-a spus: „Fă ceea ce trebuie, ceea ce e bine pentru tine!“ Şi a devenit credinţa mea. Doar aşa vei fi împăcată cu decizia luată, bună sau rea. Când pui capul pe pernă, să fii împăcat cu tine. E important să treci peste greşeli şi să mergi mai departe, să înveţi din asta. Cu cât faci mai mult, cu atât rata de eşec este mai mare – atunci, de ce ţi-ar fi teamă de eşec?

Există o inițiativă concretă?

Da, avem un program naţional care se derulează cu Ministerul Educaţiei, cu clasele I-IV, în care oferim laptopuri speciale pentru mânuţele copiilor, cu tastaturi speciale – dacă verşi apă pe ele, nu se întâmplă nimic. Îi învăţăm să le utilizeze pentru că vrem să înlesnim accesul tinerilor la tehnologie. Nu mai există o meserie în care să nu ai nevoie de calculator; prin urmare, cu toţii trebuie să ne împrietenim cu tehnologia. Calcultorul face parte din viaţa noastră. Atunci, de ce să spunem: „Lasă fetele să facă balet sau pictură!“? De fapt, ele nu se exclud. În sediul nostru, invităm eleve de liceu și studente să afle din perspectiva noastră de angajate cum este acest tip de job. Avem un program, „Shadow day“, în care stau lângă noi şi văd efectiv cum şi ce muncim, văd că femeile fac aceleaşi lucruri pe care le fac bărbaţii. Un alt program pentru studenți este „Summer Experience“, în care angajăm pe timpul verii studenţi în anii II-III. Au salariu şi această perioadă se consideră una de practică. Vin ca să înveţe. După această perioadă, există posibilitatea angajării definitive, dacă apare o poziţie liberă şi ei îndeplinesc criteriile postului. Se întâmplă des.

Care ar fi profilul ideal?

Nu vreau să intrăm pe nişte tipare. Trebuie să aibă deschidere, curiozitate, să vrea să învețe și să înţeleagă lucruri noi.

Cum arată o zi din viaţa ta?

Luni, miercuri şi vineri, după birou, merg la sală. Sportul mă ajută să-mi păstrez sănătatea și tonusul. O zi la birou este foarte dinamică, am multe întâlniri în afara biroului, în interior, vorbesc cu colegii din Europa. E un program încărcat, dar îmi place tot ce fac. Respect ora de masă cu sfințenie, e important să ai grijă de tine ca să fii productiv. Seara, mă văd cu prietenii la cafenea. Îmi iau energia din afara casei. Mă culc târziu şi mă trezesc devreme.

Spuneai că respecți ora de masă. Ai și pentru alimentație o regulă?

Nu rezonez cu povestea bio, dar încerc să mă hrănesc cât mai corect, am cochetat cu veganismul. Am o dietă semivegetariană, încerc să evit cât mai mult proteina animală. Marea mea provocare este să renunț la zahăr. Îmi gătesc dulciuri fără zahăr.

Citește și: 10 sfaturi utile in cariera

Cum se îmbină munca și familia?

Nu mă văd ca o carieristă. Nu avem copii, dar suntem deținători de pisici. Avem doi motănei pe care îi ador, sunt topită după ei. Sunt oaza mea de relaxare. Dacă ar fi după sufletul meu, aș umple casa de animăluțe, dar singurul motiv pentru care nu o fac este că stăm într-un apartament. Când plecăm în concediu, au „bonă“ – oricum, eu sunt disperată și sun tot timpul. Curios, eram alegică la pisici, până când am înțeles că și asta se poate educa. Dacă n-aş face ce fac, m-aş orienta spre ceva prin care să ajut copiii, bătrânii şi animalele.

Ce înseamnă pentru tine feminitatea?

Este o stare, ceva prin care îmbini interiorul tău cu exteriorul într-un mod armonios. E gingăşie. E important să te pui în valoare. Poţi fi feminină în nişte tenişi comozi şi blugi rupţi, dar şi purtând pantofi cu toc. Se spune că bussines-ul se vede mai bine de pe tocuri, dar până la urmă contează să fii bine cu tine.

Colecţionezi ceva?

Da, pisici. Orice e cu pisici. Nu pot arunca nimic ce e cu pisici. Aş colecţiona kilometrii alergaţi, dar e greu! Tot ce e în exces dăunează. Orele de care nu ne pare niciodată rău sunt orele de sport. Mi-ar plăcea ca ziua să aibă 30 de ore, poate aș avea mai mult timp și pentru sport.

Planuri de vacanţă?

Să călătoresc este un lucru care mă face foarte fericită. Pentru asta muncesc. România am văzut-o cu familia, în copilărie. Mulţi sunt pasionaţi de Asia, mie îmi place Spania și sper să ajung anul ăsta din nou acolo. Până când apare un copil, îmi doresc să văd cât mai multe locuri departe de casă. Apreciez experienţa şi nu averea. Pentru mine, maşina este un mijloc de locomoţie, casa este locul unde dorm şi unde trebuie să trăiască bine motăneii.

Citește și: Si familie, si cariera?

Articol preluat din ediția de iunie 2015 a revistei Femeia.

Autor: Luminița Tăbăran

Foto: arhiva personală


Lasă un răspuns

Sus