Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Fotografii ca la 1918

Fotografii ca la 1918

O secundă. Atât ne ia astăzi apăsarea unui buton ca să facem o fotografie. Putem face sute, mii într-o singură zi. Însă, în urmă cu o sută de ani, un cadru fotografic necesita cel puțin 40 de minute. Fotograful Radu Chindriș, originar din Alba Iulia, este cel care ne întoarce în timp, mai exact la momentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, zi din care avem doar șapte fotografii pe sticlă, făcute de Samoilă Mârza.

„100 de chipuri românești” este un proiect deosebit ce-și propune trei lucruri: restaurarea fotografiilor de la 1918, lăsarea unei moșteniri de 100 de chipuri reprezentative pentru România – fotografii realizate cu aceeași tehnică de acum 100 de ani, de la Marea Unire, și refacerea fotografiei istorice de la 1 decembrie 1918 pe 1 decembrie 2018, cu personaje contemporane.

Cu fotografia vintage în suflet

Radu Chindriș povestește că încă de mic a fost pasionat de fotografie. Îi place ca portretele sale să fie altfel; de aceea, la un moment dat, a rămas dezamăgit de noile tehnologii: „Acum șapte ani, am avut o decepție legată de fotografia digitală – e totul trecător, e foarte ușor să ajungi la un rezultat și parcă nu mai are suflet. Căutam altceva și așa m-am întâlnit, oarecum la mijloc de drum, cu ambrotipia”. Și a început să caute prin toată Europa piese și aparate vechi ce folosesc această tehnică numită „colodiu umed“ și să le recondiționeze: „Am găsit tot felul de aparate și am început să cumpăr, neștiind exact ce doresc”. Iar astăzi are un întreg arsenal de cutii de lemn din care scoate portrete unice în alb, negru și mii de nuanțe de gri, iar cel mai vechi dintre acestea are 150 de ani! Pentru cel mai mare aparat, produs în 1918, la Londra, din lemn de cireș, a făcut drumul până în Germania: „L-am luat cu geamul spart, partea cea mai sensibilă a sa, și am șlefuit vreo două săptămâni la o bucată de sticlă, că nu se găsește așa ceva pe piață. E plăcut apoi să știi că tu i-ai dat viață din nou”.

Mâna destinului

Cu multă pasiune, dar și cu o groază de circumstanțe ce s-au legat perfect, a luat naștere un proiect unic. 100 de chipuri românești a pornit când, în urma unei apariții în presă a lui Radu privind colodiul umed, comunitatea din Galtiu (satul din care a plecat și Samoilă Mârza acum 100 de ani) l-a rugat să refacă drumul parcurs de fotograful Unirii. Chiar urmașul său m-a contactat. În paralel, cei de la Muzeul Unirii din Alba Iulia m-au rugat să îi ajut să recondiționeze aparatul foto al lui Samoilă Mârza (n.r. Radu este și restaurator). Așa că am plecat de la aceste două idei și am ajuns la un album în care să fotografiez, cu aceasta tehnică veche, 100 de români reprezentativi. Fiind un proiect mare și dificil, am căutat ajutorul unei prietene de-ale mele, Alinda Banică, analist financiar, și a lui Florian Fugasin, PR-ist cu experiență. Acum suntem o echipă. Pe 24 ianuarie 2018, proiectul a fost demarat oficial la Alba Iulia printr-o expoziție în care Radu a reinterpretat clișeele făcute de Samoilă Mârza și o serie de alte fotografii făcute în orașul unirii.

„Scopul proiectului este acela de a arăta acum, la centenar, o Românie unitară, matură, prin albumul editat, în expoziții, pe site-ul www.100dechipuri.ro și pe platformele de socializare.”  – Radu Chindriș

Lansare cu muncă

Pe 13 februarie, proiectul a fost lansat și la București, la Athénée Palace Hilton, în Sala Regina Maria (cum altfel?), cu o expoziție și două ședințe foto în fața publicului. Cele două chipuri de români prezentate publicului deocamdată au fost criticul de film Irina Margareta Nistor și Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut din istoria României. Pe tot parcursul anului, figuri marcante ale României vor fi fotografiate, iar oamenii se pot implica, propunând nume sau votând pe site-ul proiectului.

Fotografia de 40 de minute

După ce așază modelul pe scaun, Radu reglează aparatul – distanță și înălțime –, care scârțâie din toate încheieturile, uitându-se pe imaginea întoarsă proiectată pe geamul mat. Apoi, pregătește placa de sticlă în 5-10 minute, turnând pe ea soluții specifice, în camera obscură. Toate rețetele de chimicale au fost readuse la viață de către Radu, el preparându-le singur. Placa este introdusă într-o casetă, care se pune în locul geamului. Deschide caseta, ia capacul de pe obiectiv și face expunerea, secunde bune în care persoana fotografiată trebuie să stea complet nemișcată. Pune capacul la loc, închide caseta, o scoate din aparat și se întoarce din nou în camera obscură pentru developare, ceea ce implică întrebuințarea altor soluții. La final, sticla cu fotografia este ținută în apă pentru fixare.

„Eu pornesc de la o bucată de sticlă obișnuită. Pe ea trebuie să pun chimicale. Cum sunt preparate de mine, pot apărea o grămadă de erori sau reacții ciudate. Pe de-o parte încerc să le controlez, pe de alta încerc să le las libere pentru efectele care dau un aer aparte acestui gen de fotografie. Și nu încerc să fac o fotografie perfectă; altfel, aș face-o cu telefonul.”

„Astăzi avem doar 7 imagini făcute la momentul Marii Uniri, și acelea realizate în mod întâmplător, fără implicarea oficialităților. Acum avem șansa să reparăm greșeala istorică și să marcăm vizual momentul Centenarului!” – Radu Chindriș

Personalități de acum și de atunci

Proiectul a început cu fotografierea principalelor 10 personaje istorice, reinterpretate de angajații Muzeului Unirii din Alba Iulia, o serie de personalități culturale ale orașului: directoarea unicei și enigmaticei biblioteci Batthyaneum, directorul celui mai important centru de restaurare a cărții din Europa de Est, dar și urmașii lui Samoilă Mârza, fotograful Unirii, ce a fost lăsat uitării până în acest an.

Cei 100

Pe portalul www.100deChipuri.ro, fiecare dintre noi își poate construi o Românie proprie prin propunerea persoanelor care îi reprezintă pe fiecare. „Noi începem să fotografiem nu neapărat pe cei 100. Este un proces de selecție mare. Noi vom fotografia mai mult de 100 de români, vom face și noi propuneri. Vom alege oameni cu o poveste, fără să ne implicăm politic. La final va fi o colecție de cel puțin 100 de figuri, din care vom începe să alegem, probabil vom face un sistem de votare online. Încercăm să promovăm în proiectul acesta cât mai mulți dintre acești români și să ne ducem în mai multe domenii.”

O tehnică… incontrolabilă

Am fost curioasă să aflu de la Radu Chindriș care sunt provocările acestor aparate arhaice, în comparație cu cele moderne, pe care le știm cu toții. „În primul rând, vezi imaginea întoarsă pe geamul mat, stânga-dreapta, jos-sus. Așa, încerc să fac o compoziție. După ce așez subiectul și aparatul, mă apropii de zona de clar obișnuită. Apoi verific cu o lupă zona ochilor, să văd ridurile sau genele, așa mă asigur că fotografia va ieși bine. E dificil, într-adevăr, că obiectivele sunt moi și nu sunt foarte clare. După ce am făcut compoziția și am aranjat persoana pentru fotografie, pregătesc placa, aplicând pe ea soluții.” Acest proces durează aproximativ 5 minute și o parte din el trebuie făcut în atelierul foto – unul mobil, un cort prin care lumina nu pătrunde, instalat în sala hotelului gazdă a proiectului.

Apoi, persoana de pe scaun va trebui să stea nemișcată secunde bune; de aceea, în spatele scaunului este instalat și un sistem care o ajută să țină capul fix. „Pun capacul pe obiectiv, pun caseta cu placa, după care deschid caseta, scot capacul de pe obiectiv. Expunerea, adică timpul în care eu nu mai văd ce se întâmplă, durează în jur de 8 secunde, în funcție de lumina pe care o am, de calitatea ei, de distanța de la care fotografiez, în funcție de vechimea substanțelor preparate… E nevoie de foarte multă experiență ca să le coordonezi pe toate.”

Etapa finală, developarea, se face în 30 de secunde, tot în camera obscură. Pe sticlă, Radu aplică alte soluții pentru fixare, apoi spală sticla cu apă de la robinet. „Mai trebuie să stea în apă 40 de minute, după care e gata. Apoi, în timp, nuanțele se mai deschid.” În plus, tot procesul trebuie să se petreacă repede, cât placa e umedă: tratare, fotografiere, developare.

O ședință foto lungă

La fiecare ședință foto, Radu face o dublă. Alteori, mai multe: „Venind la mine tot felul de personaje frumoase, nu-mi vine să le mai las să plece. Mai modificăm o lumină, schimbăm postura”. În funcție de disponibilitatea persoanelor și de imaginația fotografului, o ședință foto poate dura chiar și o zi întreagă!

Citește și:

Text: Corina Matei

Foto: arhiva personală, PR

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus
\n