Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Calea spre succes > Narcisa Pheres: Regina Diamantelor

Narcisa Pheres: Regina Diamantelor

Narcisa nu s-a mulţumit cu atât şi s-a mutat la Milano, unde a studiat designul de modă masculină, apoi la Londra, pentru studii de fashion marketing, şi a început să lanseze pe o piaţă exclusivistă colecţii de haine pentru bărbaţi. „Am învăţat în Italia, iar acolo moda pentru bărbaţi primează. Şi am zis să aduc un ochi de femeie în moda masculină. E interesant, pentru că am impresia că sunt singurul designer femeie, în moda pentru bărbaţi, care are o echipă formată doar din femei!“ 

Am zis, în glumă, că doar parfumurile-i mai lipsesc din palmares, când Narcisa a şi scos din superba ei poşetă Prada o sticluţă cu o licoare ce mirosea îmbietor a mimoze. „Asta e doar o esenţă ce va fi folosită pentru parfumul couture din colecţia pe care intenţionez să o lansez“, mi-a explicat Narcisa. „Mi-ar fi plăcut să fiu nas de parfumuri. Am o sensibilitate anume pentru ele, recunosc după miros orice parfum. Deci ăsta e un alt proiect al meu, în afară de colecţiile de bijuterii, de haine pentru bărbaţi sau de design interior.“

Perfecţiune de diamant

Discuţia despre diamante a fost însă preferata întâlnirii mele cu Narcisa Pheres, mai ales că am avut prilejul să ating câteva bijuterii de care nu se pot bucura ochii şi mâinile oricui. „Bijuteriile Pheres se fac numai la comandă. Clientul ne comunică bugetul, îşi alege piatra (noi îi arătăm tipuri de pietre, culori, mărimi), apoi spune dacă vrea ceva clasic sau modern, şi noi venim cu ideile de design. Eu fac prima schiţă, simplu, în creion, pe care o trimit apoi la designerii tehnici, care transpun schiţa pe calculator. Toate bijuteriile sunt lucrate manual. Lucrăm mult în platină, dar şi în aur alb sau galben ori roz.“ 

Cum recunoşti un diamant? „E cea mai dură piatră, dar asta nu se vede cu ochiul liber, se fac teste de laborator. Strălucirea pietrei trebuie să fie caldă – dacă este vorba despre o piatră ordinară, nu va luci din toate părţile la fel de intens, şi asta e uşor de observat cu ochiul liber, mai ales dacă ai un pic de experienţă.“ 

Splendorile create sub numele Pheres nu se găsesc în magazine, fie ele şi de lux, iar fotografiile lor nu apar în reviste sau cataloage, întrucât majoritatea pieselor sunt unicate. „Clienţii nu vor să le vadă şi altcineva şi să le copieze“, mi-a zis Narcisa în timp ce punea la dispoziţia lui Mircea, fotograful nostru, o superbă pereche de butoni feminini, semn că pentru revista FEMEIA. urma să facă o uimitoare şi onorantă excepţie. „Nu avem magazine, pentru că un magazin necesită reclamă, iar noi nu avem nevoie. Clienţii noştri sunt exclusivişti, vor obiecte deosebite, de mare lux, de care să se bucure doar ei. Bijuteriile noastre se vând şi la licitaţii şi uneori nici nu aflăm la cine ajung.“

Am aflat cu această ocazie că legenda conform căreia un diamant nu se poate monta decât în platină este falsă. „Diamantele se pot monta şi într-un argint ordinar!“, mi-a spus Narcisa. „Însă, cu cât e mai bine prelucrată, cu atât piatra devine mai valoroasă. Noi lucrăm cu tăietori din America de Sud, specializaţi în pietre colorate. Şi mai e o legendă, conform căreia diamantele negre sunt foarte scumpe. Nu e adevărat, diamantul negru e cel mai ieftin diamant!“ 

Clientul nostru, stăpânul nostru? Nici vorbă!

Narcisa locuieşte acum la Hong Kong, dar îşi petrece timpul mai mult în avion, în călătoriile de familie, cu soţul ei şi cele două fetiţe ale lor, sau în cele de business.

„Când lucrez la o colecţie, călătoresc mult înainte de a mă apuca de treabă. Petrec o săptămână la muzeul Metropolitan din New York, o săptămână la Victoria and Albert Museum din Londra, o săptămână în Paris… Mă uit prin cărţi de artă, la picturi, în natură, dar nu mă inspir foarte mult din formele naturii, pentru că îmi place să fac piese clasice, destul de simple. Diamantul fiind o piatră scumpă, vrei ca bijuteria să aibă un design plăcut şi acum, şi peste o sută de ani.“

Deşi are de-a face cu oameni cu averi colosale, Narcisa nu agreează opulenţa, luxul ostentativ şi n-ar lucra în veci obiecte lipsite de bun-gust. „Dacă m-ar ruga cineva să-i bat volanul de la maşină în diamante, n-aş face-o. Aleg să mă implic în proiecte legate în primul rând de artă şi de frumos. Sunt foarte mulţi clienţi care vin şi vor te miri ce, lucruri ieşite din comun, dar le zic nu, îmi pare rău. Trebuie să fie ceva în care să cred, care să mă reprezinte. Iar dacă îmi pun numele pe o piesă deosebită, un unicat, trebuie să fiu mândră de cel care o poartă.“

 

Narcisa nu creează doar podoabe. Regina Malaysiei are o poşetă Pheres, prinţi din Europa şi Asia cumpără costume şi cravate inscripţionate elegant cu numele Narcisei, tapiserii şi bijuterii cu pietre preţioase împart taina aceleiaşi mărci sinonime cu eleganţa princiară, cu luxul desăvârşit. Pentru că membrii cu adevărat înaltei societăţi sunt discreţi, nu fac paradă de branduri. Iar la farmecul lor cu sânge albastru contribuie din plin şi compania pusă pe picioare de o româncă frumoasă din Braşov.

Dragoste de Japonia

Mi-a spus că are în maşină o rochiţă Valentino, dar n-a apucat să se schimbe pentru şedinţa foto, aşa că ne-a pozat zâmbitoare într-o rochie-tricou, după cum a denumit-o, simplă, din bumbac, în care se simte foarte bine. Dar pe deget i-am putut admira superbul inel cu safir de Caşmir (o piatră veche pe o montură cu diamante creată de ea) şi minunăţiile de cercei, tot creaţie proprie.

Narcisa Pheres e delicată şi modestă. Fata căreia i-au trecut prin mână lucrări de Van Gogh şi de la care feţe regeşti îşi comandă bijuterii de zeci, sute şi milioane de dolari e o prezenţă de o simplitate încântătoare. Şi mi-a vorbit în cei mai fireşti termeni despre drumul absolut fabulos pe care l-a parcurs, despre pasiunea pentru artă şi frumos şi despre Japonia, ţara ei de suflet.

„Am terminat Facultatea de Litere, dar imediat după facultate m-am mutat în Japonia, pentru că fostul meu soţ e japonez.“ Japonia i-a deschis Narcisei apetitul pentru lux rafinat şi pentru artă, domenii pe care avea să le aprofundeze ca fin cunoscător şi, mai apoi, ca designer.

„În Japonia, am întâlnit o lume interesantă. Bunica soţului meu era o faimoasă scriitoare de haiku. Cu ea am călătorit mult, cu ea mergeam la Paris… Ea făcea lecţii de haiku cu soţiile diferiţilor miniştri, şi aşa luam contact cu înalta societate a Japoniei. Întotdeauna mi-o amintesc pe bunica japoneză îmbrăcată în Chanel, purtând parfum Nina Ricci şi pantofi eleganţi.“

De soţul japonez, cu care fusese colegă de bancă chiar din prima zi de facultate, s-a despărţit în termeni eleganţi (chiar au „sărbătorit“ divorţul la o şampanie, într-un restaurant), însă iubirea ei pentru Japonia nu s-a stins, iar Tokyo a rămas oraşul de suflet al Narcisei, pentru că tot aici, în inima Japoniei, şi-a cunoscut şi actualul soţ: un neamţ „ca o enciclopedie, care ştie tot şi cu care pot vorbi despre orice“, după cum îl descrie, cu drag şi admiraţie.

De la artă la modă

În acea perioadă (acum vreo 12 ani), Narcisa Pheres era dealer de artă şi călătorea foarte mult ca să achiziţioneze tablouri şi bijuterii pentru clienţii săi japonezi. Drumul către această îndeletnicire s-a aşternut firesc, din dragostea Narcisei pentru frumos, din studiile în domeniu şi din experienţa sa ca trader la o firmă japoneză ce se ocupa de bijuterii, pietre preţioase şi vinuri. Şi artă, dar doar pentru câţiva colecţionari privaţi. „După ce m-au angajat pe mine, au decis să se ocupe mai mult de artă – adică să mă ocup eu. Aşa am dezvoltat, încet-încet, afacerea, mergând des în Europa, în special la Paris, să caut picturi pentru clienţi. Practic, eu mă ocupam de colecţiile private ale colecţionarilor japonezi, căutam picturile de care aveau ei nevoie ca să-şi întregească o colecţie. De exemplu, cineva îşi dorea un Matisse, iar eu mă interesam cine are, cine vinde…  Însă în acelaşi timp mă ocupam de bijuterii şi pietre preţioase, activitatea principală a firmei. Am făcut studii de gemologie şi design pentru diamante la Institutul Gemologic American, am devenit designer certificat al institutului şi am început să creez bijuterii sub semnătura mea. Aşa s-a născut brandul Pheres.“

 


Lasă un răspuns

Sus