Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Calea spre succes > Sabina si flautul fermecat

Sabina si flautul fermecat

 

„Am fost în căutări de-a lungul liceului pentru şcoala pe care s-o urmez. Iniţial, am zis că merg la Viena, apoi la Paris, dar mi-am dat seama că e mult peste puterile părinţilor mei. Apoi am mers la un masterclass de nouă zile în Luxemburg, unde l-am cunoscut pe Philippe Benoît, un flautist excepţional. Am îndrăznit să-l întreb dacă aş putea studia la o clasă de-a lui, la Maastricht“, povesteşte Sabina. „Mi-a fost frică de refuz, fiindcă, de obicei, refuzurile mă demoralizează, dar el a fost foarte încântat de a mă avea elevă. Pe 18 iunie, am mers la examen, la teorie şi la instrument.“

La examen, Sabina a interpretat Cantabile şi presto, de George Enescu, piesa ei de suflet de anul acesta, „care o lasă să fie şi caldă, şi dulce, şi dură, şi misterioasă şi oricum vrea ea“, şi Concertul în sol major de Mozart. Ca şi cum ar fi fost ieri, îşi aminteşte cum credea că nu va fi admisă, că a cântat rău, stângaci, că îşi va fi ratat şansa vieţii. Şi, tocmai când stătea pe holurile Conservatorului, adâncindu-se în gânduri negre, Philippe Benoît a venit şi a invitat-o în faţa comisiei de examen: „Mi-au spus că am fost admisă în anul trei. Mi s-a făcut rău, mi s-au tăiat picioarele“. 

O viaţă într-un simplu geamantan

După examen, adolescenta a revenit în ţară şi a încercat să facă rost de banii pentru taxă. Era conştientă că familia nu are cum s-o ajute (părinţii încă plătesc datoria pe care au făcut-o când Sabina a mers la examen), aşa că a trimis o scrisoare către 15 companii şi politicieni. A primit un singur răspuns, din partea unei companii, şi acela de refuz. Ziua în care îi spunea plângând la telefon prietenei sale  că nu va putea merge la Maastricht, că asta este, nu poate să facă rost de bani peste noapte, a fost şi cea în care povestea ei a ajuns pe bloguri şi pe Facebook. O zi care i-a purtat noroc. 

În zilele care au urmat întâlnirii noastre, Sabina, muziciana care mi-a vorbit minute în şir despre compozitorii pe care îi apreciază – Iannis Xenakis, Dan Dediu, Doiniţa Rotaru, Olivier Messiaen –, şi-a făcut bagajul pentru Olanda. „Îmi mut toată viaţa într-un simplu geamantan“, a scris pe Facebook. La momentul când citeşti acest articol, Sabina e deja în Olanda. 

A plecat cu autocarul, pe 27 iulie, cărând după ea geamantanul şi flautul (l-a cumpărat prin bunăvoinţa unui grec care a vrut să ajute un muzician din România şi care, în urma unui interviu, a ales-o pe ea). Pe 1 septembrie, Sabina va începe şcoala (va studia doi ani la Maastricht, apoi vrea să ajungă în SUA) şi va pune în aplicare planul cu care a plecat de acasă: „Vreau să fac orice îmi stă în puteri pentru a mă lansa pe marile scene. Nu mi-e frică decât de un singur lucru: momentul în care voi fi nevoită să-mi caut de lucru pentru a mă susţine. Mi-e teamă să nu dezechilibrez balanţa şi să nu mai fac faţă studiului. Dar am făcut prea multe sacrificii ca să abandonez acum“.

Conturile în care puteţi dona pentru Sabina sunt:
-pentru lei: RO47INGB0000999903747660
-pentru euro: RO30INGB0000999903747675, bic/swift: INGBROBU
deschise la ING Bank, pe numele Manolache Sabina.

În plus, de peste opt ani cântă la flaut şi, pentru că o face excelent, Sabina a fost admisă direct în anul trei la Conservatorul din Maastricht.

Are 19 ani, dar gândeşte mai sănătos decât un om de 39. Sabina Ana-Maria Manolache, absolventă a Liceului George Enescu din Bucureşti (a terminat clasa a XII-a cu media generală 10), este fata pentru care o mână de oameni care nu o cunosc au strâns 2.000 de euro în trei zile. Suma reprezintă taxa de şcolarizare la Conservatorul din Maastricht (Olanda), unde Sabina va studia flautul, după ce a fost admisă direct în anul trei.

Am cunoscut-o într-o sâmbătă, ne-am întâlnit la Ateneul Român. Purta o rochiţă verde strânsă pe talia subţire de o cureluşă. Am rugat-o să ne cânte ceva acolo, pe treptele Ateneului (a cântat de multe ori şi înăuntru), şi ne-a interpretat Mozart. Cu ochii aproape închişi. A sunat mult mai bine decât în înregistrările pe care le auzisem pe YouTube; oamenii care treceau prin parcul de la Ateneu s-au oprit şi ei s-o asculte.

„Nu sunt un geniu muzical“

Sabina şi-a dorit dintotdeauna să fie o pictoriţă talentată şi a tot pictat de la un an şi ceva. Prin clasa a IV-a, la insistenţele doamnei învăţătoare, mama a dus-o la o şcoală de muzică pentru testare. I-a plăcut Sabinei acolo. „Eu voiam chitară, dar nu erau clase, mama voia violoncel, dar era prea mare pentru mine, iar într-un final, am rămas la flaut. Nici măcar nu ştiam cum arată instrumentul! Însă am ascultat alţi copii şi mi-a plăcut. Cu timpul, am trecut de la o simplă distracţie la o pasiune adevărată. Şi mi-am spus că, dacă tot sunt bună la ceva, de ce să nu continui şi să încerc să fac performanţă?! Eu aşa am fost crescută de ai mei: poţi face orice dacă vrei să faci. Şi mi-am demonstrat asta!“

Născută într-o familie modestă din cartierul Militari, Sabina a crescut cântând la flaut. Nu a fost niciodată un copil muzician care să studieze ore în şir, ci unul care s-a bucurat de copilărie, a ştiut să se împartă între muzică, şcoală şi prieteni.

„Mi-a fost greu uneori, în şcoala generală, cu zilele începute la ora 7, cursuri până la ora 14, apoi ore de studiu până seara târziu şi lecţii abia de la zece la două noaptea. Uneori, adormeam pe cărţi, aşa de obosită eram. Greu a fost şi anul acesta, în care am avut de pregătit concertul absolvenţilor, dar şi examenul de bacalaureat şi admiterea la Conservator. Dar am considerat dintotdeauna că merită. Eu nu sunt un geniu muzical, sunt un copil care ştie să cânte la flaut şi vrea să o facă din ce în ce mai bine.“ La 19 ani, Sabina vorbeşte cu o maturitate pe care rar o întâlneşti la elevii care abia au absolvit liceul. O maturitate pe care o au mulţi dintre copiii care au ştiut dintotdeauna că trebuie să muncească pentru a avea.

Examen cu Enescu şi Mozart

Pe 2 iulie, pe blogul www.injoaca.ro, a apărut un articol despre Sabina, la iniţiativa celei mai bune prietene, pianista Maria Zdralea. Articolul a circulat pe internet în următoarele zile, timp în care în contul Sabinei s-au strâns 2.000 de euro şi un pic. Nu a crezut că articolul o va ajuta să strângă banii, dar oamenii buni au surprins-o. Unii cu donaţii, alţii cu sfaturi


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus