Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Calea spre succes > Viata de freelancer: pe cont propriu

Viata de freelancer: pe cont propriu

Sa-ti alegi singura programul de munca, sa lucrezi pentru tine insati, si nu la stapan, sa poti sa-ti instalezi acasa laptopul si sa lucrezi in pijama – daca asa ai chef… Suna tentant! Nu e de mirare ca tot mai multi angajati se gandesc sa se lanseze pe cont propriu, visand la ziua cand drumul aglomerat pana la serviciu, stresul orarului fix sau seful nesuferit vor ramane de domeniul trecutului.

Iata insa si reversul medaliei: freelancer-ul isi petrece mare parte din timp facandu-si griji. Si calcule! Ii vor ajunge banii pentru plata chiriei lunare, impozitelor sau a facturilor de telefon? Are resursele necesare pentru a se inhama la un proiect de mare anvergura? Va termina lucrarea la timp? Si, dupa asta, va reusi sa faca rost de alt contract? In plus, lucreaza intr-un mediu haotic, care-i distrage atentia, fara supraveghere si foarte putin feedback.

De cele mai multe ori, nu are parte de nici un fel de sprijin si nici de siguranta job-ului. Se simte singur, ii e dor de colegi, si nu are cui sa-si impartaseasca gandurile la cafeaua de dimineata. Dar ce-i si mai rau e ca nu se bucura de drepturile angajatului. La revedere, salariu fix, concediu platit, asigurare de sanatate sau fond de pensie. Freelancer-ul este un contractor independent care, nefiind sub umbrela unui angajator, trebuie sa-si asigure singur toate aceste „drepturi”. Sau mai bine zis obligatii si necesitati!

Ce este un freelancer?

Freelancing-ul a prins radacini rapid si in Romania si sunt destule romance care au fost atrase de acest stil de-a munci si a trai. Ca independenta, esti singura in masura sa stabilesti cat muncesti, in ce interval, la ce proiecte si cum iti imparti resursele: important este sa respecti contractul semnat – nimanui nu-i pasa daca tu ai muncit 3 zile sau 3 nopti!

In Romania, freelancerii lucreaza cu succes in domenii precum programare, copywriting, web, design, muzica, traduceri, jurnalism, fotografie, contabilitate sau imobiliare. Si lista e lunga. De obicei, pentru a definitiva proiecte de scurta durata, sporadice, companiile prefera mai degraba sa tocmeasca freelanceri, decit sa angajeze un om pe o pozitie full-time.

Spre exemplu, daca o companie multinationala vrea sa-si creeze o pagina web, nu va incarca organigrama cu o pozitie de web designer – care va manca leafa degeaba dupa ce constructia site-ul s-a incheiat – ci va apela la serviciile unui independent.

De asemenea, ziarele si revistele angajeaza freelanceri – fotografi, redactori, reporteri, corectori – sau, mai precis, cumpara drepturile de autor asupra muncii lor. Editurile de presa opteaza pentru aceasta maniera de lucru pentru ca nu-si pot permite posturi fixe, iar, pe de alta parte, oferta e mare si au de unde alege.

Ce statut ai?

  • Cum iti fixezi tariful?

Mai toti freelancerii se lovesc de aceasta intrebare – existentiala, pentru ei: „Cat sa cer?” Politica de preturi trebuie atent cantarita: daca ceri prea mult, risti sa nu ai petitori; iar daca ceri prea putin, clientul poate trage concluzia ca nu esti o buna profesionista – altminteri, de ce te-ai vinde atat de ieftin?!

Necunoscatorii cred ca freelancer e sinonim cu liber profesionist: ba chiar un boem, un razvratit, un non-conformist care nu se poate obisnui cu rigorile serviciului si care traieste de pe o zi pe alta. Cat se poate de gresit! De fapt, freelancingul e o afacere in toata regula, cu toate responsabilitatile pe care le im plica.

In Romania, freelancerii isi gestioneaza diferit statutul. Exemplele sunt pestrite: unii lucreaza cu un simplu contract de colaborare, iar la capatul opus sunt cei care si-au „oficializat” relatia cu statul facandu-si firma. Teoretic, nu ai ne voie de nimic: gasesti job-ul, faci un contract de prestari servicii cu compania, primesti fisele de venit global si-ti declari veniturile – important e ca business-ul, oricare ar fi amploarea lui, sa fie legal.

Cum iti gasesti de lucru?

E o chestiune de mentalitate si autocunoastere daca vrei sau nu sa lucrezi pe cont propriu. Sunt multi cei care au luat-o pe acest drum, dar au realizat mai tarziu ca nu au stofa de freelancer si s-au impotmolit: independentul contacteaza mereu noi companii pentru a-si oferi serviciile, se da peste cap sa faca rost de intalniri, intreaba in stanga si-n dreapta – poate, poate s-o gasi cineva care sa aiba nevoie de el. Daca stilul pare prea infigaret pentru tine ori iti suna a cersetorie, ai face mai bine sa-ti pastrezi pozitia de salariat. Publicitatea cea mai buna ramane, cel putin la inceput, recomandarea partenerilor cu care ai contracte.


Lasă un răspuns

Sus