Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > 5 mituri despre inteligenta copilului

5 mituri despre inteligenta copilului

Poţi contribui la creşterea indicelui de inteligenţă al copilului sau prichindelul tău va rămâne tot restul vieţii la nivelul celui moştenit în momentul apariţiei pe lume? Află din rândurile de mai jos!

Părerile, ca în multe alte privinţe, sunt împărţite, pe lângă acestea făcându-şi loc diverse mituri în ce priveşte inteligenţa copilului.

1 Inteligența este moştenită, iar genele rele nu pot fi schimbate

Fals. În realitate, inteligenţa copilului depinde nu doar de gene, ci şi de mediul în care micuțul creşte şi evoluează, fapt demonstrat, printre altele, de studiile privind inteligenţa unor gemeni monozigoţi, separaţi şi crescuţi în familii şi medii culturale diferite. Chiar dacă genotipul lor era identic, nivelul de inteligenţă s-a dovedit a fi diferit.

E greu de determinat nivelul de inteligenţă cu care se naşte copilul, iar genotipul nu poate fi schimbat. În schimb, e posibil să i se creeze un mediu propice dezvoltării tuturor abilităţilor cu care a fost înzestrat din naştere. În cadrul altui experiment care demonstrează importanţa mediului în dezvoltarea intelectului copilului, au fost ţinuţi sub observaţie micuți ai căror părinţi naturali nu se remarcau printr-un înalt nivel de inteligenţă sau abilităţi deosebite şi care au fost adoptaţi de familii ce le-au asigurat condiţii de dezvoltare apreciabile. În urma convieţuirii şi comunicării cu noii părinţi, nivelul de inteligenţă al copiilor a crescut semnificativ.

2 Dacă îi stimulezi dezvoltarea intelectului din fragedă copilărie, ulterior totul va veni de la sine

Fals. Câţiva psihologi americani au selectat copii ai căror mame aveau un nivel de inteligenţă foarte scăzut şi s-au ocupat de dezvoltarea şi pregătirea lor pentru şcoală. După câţiva ani, s-a dovedit că nivelul de inteligenţă al copiilor a crescut simțitor. Când au început şcoala,
s-au remarcat prin faptul că erau chiar mai inteligenţi decât mulţi dintre colegi. După ce a luat sfârşit educaţia specială, prichindeii revenind într-un mediu de copii şi adulţi subdezvoltaţi şi frecventând şcoli obişnuite, nivelul lor intelectual a scăzut treptat, ajungând la cel al copiilor de aceeaşi vârstă.

3 Copilul se dezvoltă doar comunicând cu adulţii

Numai parțial adevărat. E vorba mai ales de perioada când copilul e mic. Adulţii îl învaţă să vorbească, să gândească, să comunice, îl corectează când greşeşte. S-a dovedit că dezvoltarea intelectului copiilor lăsaţi mult timp doar în compania altor prichindei de vârstă apropiată este întârziată în comparaţie cu a copiilor care au avut adulţi în preajmă. Pe măsură ce micuțul creşte și se apropie de vârsta şcolară, devine importantă comunicarea cu alţi copii, nu doar cu adulţii.

4 Unele popoare sunt mai inteligente decât altele

Fals. În SUA, se studiază şi se compară nivelul de inteligenţă al albilor şi cel al negrilor. Cu ani în urmă, rezultatele erau mereu în favoarea albilor, de unde concluzia că indivizii de culoare reprezintă o rasă mai puţin înzestrată genetic. Cercetările ulterioare au arătat însă că motivul diferenţei dintre nivelurile de inteligenţă nu-l constituie nicidecum genele, ci mediul. Când s-au comparat nivelul de inteligenţă al reprezentanţilor unui grup de negri şi al unuia de albi, egali ca poziţie socială, educaţie, venituri, număr de copii în familie, valori spirituale ale părinţilor, s-a demonstrat că erau la fel.

În Germania, s-au comparat nivelul de inteligenţă al copiilor din familii mixte și al micuților din familiile de etnici germani şi s-a constatat că nu există diferenţe.

Aşadar, când ne referim la capacităţile intelectului, am putea trage concluzia în stil american: „Use it or lose it!“ (foloseşte-le, altfel le poţi pierde).

Pentru a avea un copil inteligent, trebuie să-l ajuţi să-şi dezvolte gândirea logică

Fals. Câțiva psihologi au monitorizat pe termen lung evoluţia inteligenţei unui grup de indivizi cu vârste între 6 şi 24 de ani şi au observat că nivelul gândirii logice a fost mult mai ridicat în cazul adolescenţilor şi tinerilor care la vârsta de șase ani s-au remarcat printr-o imaginaţie bogată.

Aşadar, nu te grăbi să-ţi chinuiești copilul cu exerciţiile de logică! E important să-l ajuţi să-și dezvolte imaginaţia, să-l stimulezi ca să fabuleze, să deseneze, să scrie, să se joace. Jocul reprezintă o etapă foarte importantă în dezvoltarea oricărui copil. Mulți psihologi consideră că, dacă un copil nu s-a jucat suficient la vârsta preşcolară, acest lucru îi va afecta dezvoltarea ulterioară.

Sub lupă

Cercetătorul american John R. Flynn a ajuns la concluzia că, în a doua jumătate a secolului XX, coeficientul de inteligenţă al locuitorilor planetei a crescut cu aproximativ 20. Iar asta, pentru că ni s-au îmbunătăţit condiţiile de trai și starea de sănătate, consumăm mai multe proteine şi vitamine și, nu în ultimul rând, pentru că suntem mult mai informaţi.

Un grup de psihologi din Moscova a ţinut sub observaţie câţiva copii în vârstă de șase ani cu acelaşi nivel de inteligenţă. Unii au rămas încă un an la grădiniţă, iar ceilalţi au început şcoala. După un an, coeficientul de inteligenţă al şcolarilor era mai mare decât al prichindeilor rămaşi la grădiniţă.

Citește și:

Cine hotaraste viitorul copilului tau?

Tu ce-i spui copilului tau, seara inainte de culcare?

Salveaza inocenta copilului tau

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.1/08.01.2015

Autor: Olga Sveduneac

Sursa foto:  Thinkstock


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus