Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > Mituri despre inteligența copilului

Mituri despre inteligența copilului

Oare poţi contribui la creşterea indicelui de inteligenţă a prichindelului tă sau va rămâne pe tot restul vieţii la nivelul celui pe care l-a moştenit din chiar momentul apariţiei pe lume?

Părerile, ca în multe alte privinţe, sunt împărţite, pe lângă acestea făcându-şi locul şi nu puţine mituri în ceea ce priveşte inteligenţa copilului.

1 Este moştenită şi genele „rele” nu pot fi schimbate

Fals. În relitate inteligenţa copilului depinde nu doar de gene, ci şi de mediul în care creşte şi evoluează. Fapt demonstrat, printre altele, şi de studiile privind inteligenţa unor gemeni monozigoţi, separaţi şi crescuţi în familii şi medii culturale diferite. Chiar dacă genotipul lor era identic, nivelul de inteligenţă s-a dovedit a fi diferit.

E greu de determinat nivelul de inteligenţă cu care se naşte copilul, genotipul neputând şi nici netrebuind să-i fie schimbat. I se poate crea însă un mediu propice dezvoltării tuturor abilităţilor cu care a fost înzestrat din naştere. În cadrul unui alt experiment, care demonstrează importanţa mediului în dezvoltarea intelectului copilului, au fost ţinuţi sub observaţie copii, ai căror părinţi naturali nu se remarcau printr-un înalt nivel de inteligenţă sau abilităţi deosebite, şi care au fost adoptaţi de familii care le-au putut asigura condiţii de dezvoltare apreciabile. În urma convieţuirii şi comunicării cu noii părinţi, nivelul de inteligenţă a respectivilor copii a crescut semnificativ.

2 Esenţial este impulsionarea dezvoltării intelectului copilului din frageda lui copilărie, ulterior totul va decurge de la sine

Fals. Câţiva psihologi americani au selectat câţiva copii ale căror mame aveau un nivel de inteligenţă foarte scăzut şi s-au ocupat de dezvoltarea lor şi de pregătirea pentru şcoală. După câţiva ani, s-a dovedit că nivelul lor de ingeligenţă a crescut considerabil. Când au început şcoala, s-au remarcat prin a fi chiar mult mai inteligenţi decât mulţi dintre colegii lor. După ce educaţia specială a luat sfârşit, prichindeii revenind într-un mediu de copii şi adulţi subdezvoltaţi şi frecventând şcoli obişnuite, nivelul lor intelectual a scăzut treptat, ajungând la nivelul copiilor de aceeaşi vârstă.

3 Copilul se dezvoltă doar comunicând cu adulţii

Adevărat, mai ales când avem în vedere un copil mic. Adulţii îl învaţă să vorbească, să gândească, să comunice, îl corectează când greşeşte. S-a dovedit că dezvoltarea intelectului copiilor lăsaţi mult timp doar în compania altor prichindei de vârstă apropiată este mult întârziată în comparaţie cu cea a celor ce au avut în preajmă şi adulţi. Pe măsură ce copilul creşte, apropiindu-se de vârsta şcolară, importantă devine şi comunicarea cu alţi copii, nu doar cu adulţii.

4 Pentru a avea un copil inteligent, trebuie să-l ajuţi să-şi dezvolte gândirea logică

Fals. Psihologii au monitorizat pe termen lung evoluţia inteligenţei unui grup de indivizi cu vârsta între 6 şi 24 de ani şi au observat că nivelul gândirii logice a fost mult mai ridicat în cazul adolescenţilor şi tinerilor care la vârsta de 6 ani s-au deosebit printr-o bogată imaginaţie.

Aşadar, nu te grăbi, ca părinte, să-ţi chinui copilul cu exerciţiile de logică. E important să-l ajuţi să-şi dezvolte imaginaţia, să-l provoci să fabuleze, să deseneze, să scrie, să se joace. Jocul reprezintă o etapă foarte importantă în dezvoltarea oricărui copil. Nu puţini sunt psihologii care consideră că dacă un copil nu s-a jucat suficient la vârsta preşcolară, acest lucru va afecta dezvoltarea sa ulterioară.

5 Unele popoare sunt mai inteligente decât altele

Fals. În SUA se obişnuieşte să se studieze şi să se compare nivelul de inteligenţă al albilor cu cel al negrilor. Cu ani în urmă rezultatele erau mereu în favoarea albilor, de unde şi concluzia că indivizii de culoare reprezintă o rasă mai puţin înzestrată genetic. Cercetările ulterioare au arătat însă că motivul diferenţei nivelului de inteligenţă n-o constituie nicidecum genele, ci mediul. Când s-a făcut comparaţia între nivelul de inteligenţă al reprezentanţilor unui grup de indivizi de culoare şi al unuia de albi, egali după poziţia socială, educaţie, venituri, numărul de copii în familie, valorile spirituale ale părinţilor, au descoperit că era acelaşi.

În Germania s-a făcut comparaţia între nivelul de inteligenţă al copiilor din familii mixte cu al celor din familiile de etnici germani şi s-a constatat că nu există diferenţe.

Aşadar, „use it or lose it”, am putea trage concluzia în stil american, adică „foloseşte-le, altfel le poţi pierde”, referindu-ne la capacităţile intelectuale.

# Cercetătorul american John R. Flynn a ajuns la concluzia că în a doua jumătate a secolului XX scorul coeficientului de inteligenţă al tururor locuitorilor planetei a crescut cu aproximativ 20. Şi asta pentru că ni s-au îmbunătăţit condiţiile de trai, de sănătate, consumăm mai multe proteine şi vitamine. Şi, nu în ultimul rând, pentru că suntem mult mai informaţi.

# Dacă vrei să ai un copil isteţ, menţine-i curiozitatea trează şi stimulează-i entuziasmul de a descoperi lucruri noi, să afle informaţii din domenii cât mai variate.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr19/18.05.2017
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus