Li se întâmplă nu doar adulţilor iresponsabili sau copiilor neastâmpăraţi să se piardă la un moment dat unii de ceilalți, ci şi părinţilor foarte grijulii ori prichindeilor ascultători.
„Copilul s-a pierdut“ este una dintre cele mai teribile vorbe pe care le poate rosti la un moment dat adultul (mama, tatăl, bunica, bunicul sau bona) în a cărui grijă se afla micuțul rătăcit. De obicei, asemenea întâmplări nedorite au loc în zonele publice aglomerate: mari magazine, parcuri, pieţe, gări, aeroporturi.
Cu greu ar putea fi descrisă panica de care este cuprins adultul în momentul în care observă absenţa copilului, fiind cuprins de teama că prichindelul a fost răpit sau i s-a întâmplat cine ştie ce nenorocire. Iar asta din cauza lui, sentimentul de vină neîntârziind să-i dea târcoale. Din fericire, în majoritatea cazurilor copilul e găsit în scurt timp şi nu departe de locul în care s-a îndepărtat de adultul care îl însoţea. Chiar şi aşa stând lucrurile, trauma psihică, fie ea de scurtă durată, îi va marca pentru un timp atât pe copil, cât şi pe adult.
Prevederea, mama înţelepciunii
Chiar dacă pierderea copilului în mulţime nu arată întotdeauna neglijenţa adultului care îl avea în grijă, tu, ca părinte responsabil, trebuie să iei în calcul această posibilitate pentru a reduce la minimum trauma prin care ați putea trece tu și prichindelul sau persoana care îl însoţeşte.
# Îmbracă-l în haine viu colorate când urmează să meargă în locuri aglomerate – nuanțele stridentă sunt un bun element de identificare. Culorile cele mai potrivite sunt galben strălucitor, portocaliu, roşu ori roz intens. E mai uşor să-ţi cauţi fetiţa îmbrăcată într-o bluziţă portocalie sau roz ori băieţelul cu o şepcuţă roşie.
# Ai grijă să porți întotdeauna la tine o fotografie recentă a copilului! Îţi va fi mai uşor s-o arăţi celor din jur decât să descrii copilul, fiindu-ţi cu siguranţă greu să găseşti într-o asemenea împrejurare bulversantă tocmai cuvintele potrivite pentru a o face.
# Pune un bileţel cu informaţii utile într-unul din buzunarele hainelor copilului. Găsindu-l, adultul care va dori să-i vină micuțului tău în ajutor va putea lua imediat legătura cu tine. Nu este cazul să menţionezi adresa la care locuiţi, sunt suficiente numele şi numărul de telefon, de preferat mobilul.
# Pregăteşte copilul pentru eventualitatea în care s-ar pierde de tine sau de adultul care îl însoţeşte. Unui prichindel speriat îi este greu să se decidă cui să ceară ajutor pentru a-şi găsi părintele sau bona. Într-o asemenea stare, poate confunda lesne uniforma poliţistului, pe care e posibil să nu-l găsească prin preajmă, cu a unui agent de pază. E mai bine să ştie clar că în această situaţie, pentru a fi ajutat, va trebui să se adreseze altei mame, o doamnă însoţită de un copil. Aceasta va înţelege foarte bine situaţia şi va fi cu siguranţă dispusă să-l ajute pe micuțul tău să te găsească. Dacă nu vede nicio femeie cu copil prin preajmă, învață-l să se adreseze unui adult oarecare pentru a-l ruga să-l ajute, dar să nu plece din locul în care se află.
# Când ajungeți într-un loc aglomerat, aminteşte-i micuțului ce trebuie să facă dacă, fără să vă dați seama, vă pierdeți unul de celălalt. Unui copil mărişor îi poți spune să aştepte până când îl vei găsi la intrarea în clădire, în dreptul scării rulante din magazin sau lângă una dintre casele de marcat.
# În ce te priveşte, imediat ce ai sesizat că prichindelul a dispărut din câmpul tău vizual, adresează-te biroului de informaţii din gări şi aeroporturi, casierei dintr-un mare magazin pentru a anunţa prin microfon neplăcuta întâmplare.
# Nu te îndepărta prea mult de locul unde ţi-ai văzut ultima oară copilul. De regulă, micuțul rămâne în apropiere.
# Dacă au trecut deja 20-30 de minute de când ai observat absenţa copilului, timp în care n-a fost de găsit, adresează-te poliţiei. E mai bine să iei această măsură de siguranţă decât să pierzi timp preţios, fie doar pentru a reduce panica de care sunteţi cuprinşi amândoi.
Revedere îmbucurătoare
În momentul în care ţi-ai găsit copilul, nu este cazul să ţipi la el ori să-l cerţi. Mustrările nu-şi au rostul. E posibil ca micuțul să nu-şi fi dat seama că s-a pierdut. Ori s-ar putea gândi că tu eşti cea care s-a rătăcit în mulţime. Laudă-l dacă a respectat întocmai indicaţiile pe care i le-ai dat pentru o asemenea situaţie, iar dacă n-a făcut-o, dă-i timp să se liniştească, revino-ţi în fire şi abia apoi analizaţi împreună cele întâmplate şi explică-i ce anume n-a făcut cum trebuie. Nu-l învinovăţi şi în nici un caz nu-l speria cu posibile perspective înspăimântătoare ale unei asemenea întâmplări. E suficient să-l rogi să fie mai atent pentru a nu te speria. Doar responsabilitatea era a ta, nu-i aşa?
Nu-ţi ameninţa niciodată copilul că-l abandonezi dacă nu-i ascultător! Dacă se va rătăci, va crede că a fost lăsat într-un loc străin fiindcă nu a fost cuminte şi nu-l va căuta nimeni. Ar fi o adevărată traumă pentru el!
Citește și:
Ce-i ascunzi copilului și de ce
Căutăm calea cea bună pentru copii
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.28/16.07.2015
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: pixabay.com