
Nu! Trezirea de voie a ghemotocului infometat e cea mai buna varianta. Daca insa ai un copilas nascut prematur sau slabut pentru varsta lui, va trebui sa nu sari prea mult peste ora teoretica de masa.
Nou-nascutul doarme mult (in medie, 16 ore din 24) pentru ca, la aceasta varsta, dezvoltarea creierului se produce numai in timpul somnului. Cat doarme, organismul lui isi vede de treaba, secretand hormonii de crestere. Exista insa, la fel ca si in cazul adultilor, copii mai dornici de somn si copii mai vioi.
„Nu doarme nici picat cu ceara! Sa-i dau ceva de somn?”
Nu – tinand cont de riscurile pe care le antreneaza administrarea calmantelor la copiii mici. Chiar atunci cand copilul mai creste, astfel de siropuri „de adormire” nu trebuie utilizate decat in mod exceptional si numai cu avizul pediatrului. Daca mititelul plange mult, des si fara motiv, trebuie sa iei legatura cu specialistii. Dar la varste atat de fragede, rareori poate fi vorba despre probleme reale de somn. Mai degraba pot fi deficiente de program, si pentru asta tu esti vinovata!
Daca bebelusul nu mai adoarme spontan dupa supt si ramane calm, in stare de veghe, culca-l in camera lui, pentru a se obisnui acolo. E bine sa-i asiguri tot confortul, pentru a se simti protejat si intr-un mediu familiar. Asta te va ajuta cand se va trezi noaptea singur. Daca iti iei obiceiul sa-l adormi in brate sau in patul conjugal, nu va mai accepta sa-l „surghiunesti” in camera lui.
„Ii dau suzeta sau il las sa-si suga degetelul?”
Minunatul degetel marcheaza inceputul explorarii propriului corp. Deci, nu intra in panica ori de cate ori bebelusul isi duce mana la gura. Un degetel pe post de suzeta nu deformeaza cavitatea bucala daca suptul lui nu se prelungeste pana la varste „venerabile”. In plus, il ajuta sa adoarma usor. O alta varianta pentru bebelusii capriciosi este suzeta – inventata, desigur, de vreun parinte disperat.
Vitaminele sunt necesare pentru buna functionare a organismului, dar, in primele saptamani de viata, consumul regulat de suplimente este inutil. Laptele matern contine toate vitaminele de care are nevoie sugarul, mai putin vitamina D, care trebuie administrata in special iarna. Vitamine mai contin si preparatele lactate pentru sugari, dar, ca sa fii sigura ca Fat-Frumos creste „mare si tare”, cere sfatul pediatrului.
„Tresar la orice scancet al micutului…Sotul meu de ce nu este la fel de preocupat?”
Oare cum poate dormi „fericitul” tatic atunci cand scancetele subtiri ale bebelusului iti perforeaza urechile si sufletul? Stai linistita: aceasta „surditate de protectie” va disparea imediat ce tatal isi va intra mai profund in rolul de tata.
Totusi, pentru a-i scurta „cantecul de leagan” prin sforaieli baritonale, indeamna-ti partenerul sa participe si el la alinarea necajitului din leagan. Si dupa ce mititelul a binevoit sa adoarma, luati-va in brate si consolati-va reciproc: maine va fi la fel!
Nu! Ar fi cazul sa recunosti cand a mancat destul. Altminteri, nu faci decat sa-i amesteci in burtica lapte in curs de digerare si lapte proaspat sosit in stomacel. „Melanjul” lactat ii poate provoca colici, insotite de „descarcari” de scancete, care, la randul lor, te vor indemna sa mai „inghesui” o portie pe langa cea de-abia inghitita.
Iata cum se contureaza regula cercului vicios, din care greu mai poti iesi. In primele saptamani, mai ales noaptea, poti sa-i dai lapte „la cerere”, daca poftele lui nu se repeta la fiecare sfert de ceas. In acest caz, asigura-te ca nu e necajit din alt motiv.
„Il culc singur. Dar sa nu-i las o jucarie in patut?”
Bineinteles ca are nevoie de ea! Cu conditia ca jucaria sa fie de dimensiuni rezonabile si sa nu prezinte nici un risc de ranire. Trebuie sa accepti ca farmecul „mascotei” consta in mirosul ei familiar (nu-l evapora prin spalari prea frecvente). Jucaria de noapte este obiectul care face legatura cu tine, este ca o prezenta protectoare.
Nu abuza de jucariile muzicale colorate, cu tot felul de maimutoi ce se invartesc la nesfarsit, deasupra patului. Orice surescitare vizuala si auditiva ii va face mai dificila micutului tau intalnirea cu Mos Ene. Tot privindu-le si ascultandu-le, bebita se poate simti depasit de prea numeroasele stimulente pe care nu le poate controla. Vocea ta este mai placuta!
Ar fi grozav daca bebelusul ar sti sa spuna ce vrea. Din pacate insa, lucrurile nu stau deloc asa. El incearca sa comunice cu tine, dar „limba” lui este greu de invatat. Asa ca tot ce-ti ramane de facut e sa incerci sa te adaptezi la fiecare noua situatie. Si cum sfaturile nu sunt niciodata de prisos cand te afli la inceput de drum, ia-le in calcul si pe acestea.
„Cand se va regla „orologiul” nou-nascutului?”
Este normal ca in primele saptamani de viata micul razvratit sa ignore alternanta dintre zi si noapte si, implicit, obiceiurile adultilor de a dormi cel putin dupa miezul noptii. „Ceasornicul” sugarului nu este reglat la venirea lui pe lume. Dupa varsta de o luna, perioadele de veghe ale copilului devin mai lungi, la fel si reprizele de somn nocturn…
Abia catre varsta de 4 luni doarme 8-9 ore! Programul se invata, ca orice lucru. Cum? Accentueaza-i contrastul dintre zi si noapte, lasand lumina in camera pana spre amiaza si o relativa obscuritate spre orele serii. Nu-l stimula continuu – micutul are nevoie de calm, liniste si stabilitate. Conteaza pe intuitia ta si vei vedea cum, incet-incet, lucrurile intra in normal.