Herpesul genital este o infecţie cu trasmitere sexuală, cu menţiunea că în 15% din cazuri responsabil de aceasta poate fi virusul herpes simplex 1, cel care este vinovat de apariţia infecţiilor la nivel oral.
Herpesul genital nu se vindecă! După prima manifestare a herpesului genital, care poate dura săptămâni, virusul se refugiază in sistemul nervos. Infecţia este definitivă şi chiar dacă se pot trata simptomele, virusul rămâne inactiv, până când apar factori declanşatori care îl reactivează. Vestea bună este că, în timp, organismul crează anticorpi împotriva virusului (chiar dacă aceştia nu îl pot combate în totalitate şi reactivările lui sunt posibile).
Herpesul genital în sarcină
Este o situaţie care implică riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru făt. Pentru mamă – nevrite, meningite, meningoencefalite. De asemenea, este asociat cu avort, prematuritate, malformaţii congenitale grave ale sistemului nervos central, leziuni oculare care merg până la orbire, şi chiar un herpes generalizat al nou-născutului.
Cum se transmite herpesul genital de la mamă la făt (herpesul neonatal)
Schema este simplă: mama ia virusul prin contact sexual şi îl transmite mai departe la naşterea naturală. În general, herpesul genital se transmite de la mamă la făt în procesul de naştere vaginală, când acesta este netratat şi mama are leziuni herpetice, bebeluşul intrând în contact cu secreţiile genitale (totuşi, în situaţii rare – şi doar în cazul unei prime infecţii cu acest virus – se ia în calcul riscul unei infecţii transmisibile prin placentă).
Infecţia herpetică apărută în trimestrul al III-lea de sarcină, netratată, cu leziuni active este motiv de cezariană – naşterea prin cezariană rămâne soluţia prin care fătul nu mai intră în contact cu secreţiile vaginale şi nu mai este infectat cu herpes genital.
Analizele pot să indice „virus herpetic în sânge”?
Este o formulare greşită. Nu este vorba de virus în sânge, ci analizele indică prezenţa anticorpilor produşi împotriva virusul HSV-2 în sânge şi care te protejează. Prezenţa anticorpilor nu este o ameninţare pentru sarcină, ei chiar reduc semnificativ riscul de transmitere a infecţiei la copil. De altfel, cercetările în domeniu indică faptul că riscul maxim de infectare a copilului şi de alte complicaţii asociate cu herpesul genital în sarcină apar în situaţia în care mama nu a avut herpes înainte de sarcină, nu are anticorpi împotriva acestei infecţii – în acest caz vorbim de un herpes genital primar în sarcină, nu de o reactivare a virusului.
Simptomele herpesului genital
- furnicături la nivelul organelor genitale, al feselor şi coapselor
- vezicule mici de culoare roşie sau răni deschise pe organele genitale, în interiorul vaginului sau pe partea inferioară a coapselor.
- scurgeri vaginale
- febră
- dureri musculare, dureri de cap
- urinare dureroasă
- umflarea ganglionilor limfatici din zona inghinală
Foto: Image Courtesy of Stuart Miles/ FreeDigitalPhotos.net