Şi încep întrebările: e oare mai înalt sau mai voinic decât al tău, cât este de vioi, cât mănâncă, face nazuri la masă, i-au apărut primii dinţişorii, a început deja să vorbescă? Iar dacă stă mai bine decât al tău la unul dintre aceste capitole, începi să te îngrijorezi.
Tendinţa de a face comparaţii este absolut normală şi, oricât te-ai controla, ajungi să faci comparaţiile involuntar. Doar că, dragă mami, acest fel de a gândi nu te ajută. Fiecare copil este unic şi are propriul său ritm de dezvoltare. Poate că al tău este depăşit la un capitol, dar cu siguranţă compensează la altele. Atâta timp cât tu vezi că este bine – ia în greutate, este vioi şi vesel, nu este bolnav – iar instinctul tău de mamă îţi spune să nu te îngrijorezi nu mai ai nevoie de confirmări exterioare. .
Dacă ai nesiguranţe cu privire la dezvoltarea copilului tău, cel mai bine este să consulţi graficul de dezvoltare în loc să faci comparaţii cu alţi copii. Dar, chiar şi aşa, să ştii că multe dintre momentele de referinţă sunt generale şi pot să varieze. Este foarte posibil ca micuţul tău doar să se concentreze temporar pe dobândirea şi perfecţionarea unei anumite abilităţi sau să aibă nevoie de timp suplimentar faţă de ce scrie… la carte.
Foto: Guliver/ Thinkstock