Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > (P) Denis, un vis devenit realitate

(P) Denis, un vis devenit realitate

Totul a început cu o relație ce nu promitea nimic și, cu toate acestea, a evoluat foarte rapid. Așa am ajuns să ne dorim foarte mult un copil. Iar după trei ani, am aflat că vom fi părinți. Au urmat nouă luni în care am zburdat ca un fluturaș, deși am cărat „în spate” 40 kg. Nimeni nu era mai mândră ca mine de acest lucru!
Deși trebuia să programăm cezariană, pentru că știam că port un copil mare în pântec, el s-a grăbit să vină pe lume neanunțat. Pe data de 11.11.2013, la ora 4 noaptea, am ajuns la spital. La ora 10:30 i-am auzit gurița pentru prima dată – nici nu-l scoseseră de tot și el urla cât îl țineau plămânii! Când l-am văzut, era ca un caltaboș alb și mă întrebam de ce nu seamănă cu nimeni și de ce nu simt iubirea aia bruscă și nemărginită despre care vorbea toată lumea. Ei bine, da, nu l-am iubit maxim din prima clipă, însă curând am ajuns să fim siamezi! Eu nu puteam fără el și el nu putea fără mine. Îmi amintesc exact mo­men­tul când l-am pus la sân prima dată – avea o forță și o poftă nebănuite și, din fericire, am putut alăpta!

concursul Pufies
Foto: KinderStudio

De când am ajuns acasă, întreg Universul meu a fost cumulat într-un pui de om. Îmi amintesc că am insistat să aibă pătuț cu vibrații și melodii și jucării, ca să doarmă în pătuț. Eiii, păi credeți ca l-am mai putut lăsa din brațe? Nu! Dormeam în fund, cu o pernă în brațe, pe care dormea el. Și așa am ajuns să strângem pătuțul și să dormim fiecare cu copilul lui: eu cu Denis și tati cu primul nostru copil, cu patru picioare, cățelul Ares.
Timpul a zburat și uite așa a reușit să stea singur în funduleț, am început diversificarea și a început să meargă de-a bușilea. Diversificarea nu a fost un succes de la început, însă cu răbdare am reușit. Îi găteam preparate care să arate prea bine pentru a fi refuzate și așa, în curând, a ajuns să mănânce foarte bine, în special legume verzi. Acum mănâncă oricând spanac, urzici, ștevie, broccoli și… supă cu găluște. O problemă a fost faptul că, odată cu mâncarea solidă, brusc a început să se constipe. Singura soluție a fost să îl pun pe oliță și uite așa am ajuns să folosim scutece doar pentru pipi.
concursul Pufies
Foto: Kinder Studio

În jurul vârstei de opt luni a început să imite câinele și să se ridice în patru labe. O săptămână am mers de-a bușilea împreună și, când a reușit singur, eu, mama urs, mergeam în față și el, puiul de urs, după mine. Primii pași... ce ușurare (mă gândeam!) – au fost la un an și trei săptămâni, foarte timizi. Am preferat să le facă pe toate în ritmul lui, să nu îl grăbesc, așa că nu am apelat la niciun dispozitiv pentru a-l ajuta să o facă mai repede. De aceea, de mers singur, cu adevărat, a făcut-o la un an și două luni.
Viața cu Denis bebeluș a fost foarte ușoară. Plecam împreună dimineața în parc, sau la cine știe ce eveniment pentru copii, și ne întorceam seara. Aveam lăpticul la purtător, ceea ce a fost o binecuvântare! La un an și nouă luni am renunțat la alăptare. A fost poate cel mai greu moment din viața mea de mămică! Nimic nu se compară cu plăcerea de a-l privi la sân și cu satisfacția că tu, fără nimic din exterior, îți hrănești copilul! La nici o lună după înțărcare, am aflat că Denis va avea un frățior și i-am împărtășit asta de la început, deși cu teamă. Am hotărât să renunț definitiv la job și să stau acasă, să cresc copiii așa cum o să mă pricep mai bine. Renunțasem deja de aproape doi ani la haine elegante, la farduri și la coafuri sofisticate și nu regretam nimic! Nu știu cât de mult o să-și iubească frățiorul, dar din momentul în care a aflat că la mine în burtică se află un bebe, a început să îmi protejeze burta și chiar să mă pupe. Facem totul împreună, căci mami e „grasă” și are nevoie de ajutor, spălăm vase, gătim, băgăm haine la spălat, le călcăm, dăm cu aspiratorul, facem cumpărături și tot așa. Nu am fost despărțiți nicio zi și probabil nici nu vom fi curând. Sunt sigură că ne așteaptă încă un an minunat, plin de distracție și voie bună. De data asta o vom face în trei, ceea ce va fi și mai distractiv!
concursul Pufies
FOTO: Kinder Studio

De ce am ales Pufies?

Încercasem mai multe mărci, însă nu eram pe deplin mulțumită. Unul din minusuri era acela că toate aveau aceeași culoare și mă plictiseam repede de ele. Când am văzut multitudinea de modele Pufies am răsuflat ușurată! De ce nu ar putea un scutec de unică folosință să fie cool, colorat și amuzant? Și așa am aflat că sunt suficient de groase sau de subțiri, că sunt comode și, mai ales, că fundulețul rămâne la fel de fin și catifelat!

Participă și tu la concursul Pufies din revista mami! Piticul tău poate apărea în revistă, iar tu poți împărtăși celorlalte mămici premierele din viața puiului tău!
Urmărește pagina de Facebook Pufies România pentru a vedea cum poți participa la concurs. Iar dacă vrei să afli mai multe despre scutecele Pufies, intră pe pagina de internet.
Foto: Pufies / KinderStudio

Comments

comments