Scarlatina face parte din categoria bolilor copilăriei, deşi nu este la fel de răspândită și nici la fel de uşoară precum celelalte, mai cunoscute. Iată cum se manifestă şi ce-i de făcut!
Scarlatina este o boală a colectivităţilor de preşcolari, fiind mult mai des întâlnită în sezonul toamnă-iarnă şi în primăvară. Foarte contagioasă, ea afectează în special copiii din mediul urban, apărând extrem de rar la pacienţi mai micuţi de un an. În general, mai afectaţi de scarlatină sunt băieţii de 5-9 ani, dar nu sunt ferite nici fetiţele. Perioada de incubație este de 3-6 zile, dar poate ajunge și la 10 zile.
Cine e „vinovatul“
Spre deosebire de bolile clasice ale copilăriei, scarlatina nu este provocată de un virus, ci de un streptococ (streptococ beta-hemolitic de grup A). Odată ajuns în organism, acesta produce o toxină care determină apariţia erupţiei roşietice specifice bolii. Totuşi, trebuie ştiut că nu toate tipurile de bacterii care ne îmbolnăvesc de scarlatină produc toxina şi nu toţi copiii sunt sensibili la ea. Aşa se face că, în unele cazuri, copii provenind din aceeaşi familie au manifestări diferite. În vreme ce unul dintre ei prezintă iritaţia, celălalt nu o are.
Cum se manifestă
Scarlatina debutează brusc, cu febră destul de ridicată, 39-40ºC, însoţită frecvent la copilul mic de accelerarea bătăilor inimii, agitaţie, frison. Copilul îşi pierde apetitul şi se simte obosit şi lipsit de vlagă. Urmează durerile în gât, cu inflamarea amigdalelor (acestea sunt fie roşii, fie acoperite de un strat albicios ori prezintă pustule alb-gălbui la suprafaţă), mărirea ganglionilor cervicali şi submaxilari şi apariţia senzaţiei de vomă şi a frisoanelor. Culoarea gâtului (amigdalele şi zona înconjurătoare) este roşu intens, „ca flacăra”, demarcat net printr-o linie evidentă de restul mucoasei palatine. Limba copilului ia un aspect caracteristic, albicios, fenomen cunoscut sub denumirea de „limbă de porţelan”, iar pomeţii obrajilor se congestionează în roşu aprins, luând aspectul unei „feţe pălmuite”. Această perioadă preeruptivă este urmatăde erupţie, cu debut la baza gâtului şi pe faţa anterioară a toracelui. În următoarele 24 de ore, erupţia, care arată la început precum o arsură solară, cuprinde întreg corpul, fiind mai vizibilă la încheieturi şi pliuri. În momentul în care apeşi zona de piele roşiatică, aceasta capătă tentă albicioasă. La sfârşitul primei săptămâni de la apariţia primelor semne, erupţia începe să treacă, pielea se cojeşte, iar pe limbă apar puncte roşietice.
Atenţie maximă!
Infecţia bacteriană care cauzează această afecţiune este extrem de contagioasă. Tocmai de aceea în colectivităţile în care apare un caz de îmbolnăvire acesta este urmat de alte câteva, în funcţie de răspunsul fiecărui organism la contactul cu purtătorul. Se transmite prin fluidele expectorate în timpul strănutului sau tusei, prin contactul cu pielea bolnavului (în cazul în care boala acestuia e cauzată de o infecţie a pielii) sau prin folosirea unor obiecte infectate. Din păcate, în astfel de situaţii, este extrem de greu să previi îmbolnăvirea. Totuşi, cea mai importantă măsură de prevenţie este igiena mâinilor. Dacă unul dintre membrii familiei se îmbolnăveşte, tacâmurile și vesela pe care el le foloseşte trebuie spălate foarte bine cu apă şi detergent. În plus, micuţul este contagios cu o zi înaintea debutului bolii şi 1-2 zile după începerea tratamentului antiinfecţios.
Ce-i de făcut
Pe baza anamnezei şi a altor câtorva teste (exsudat faringian, hemoleucogramă etc.), medicul poate pune un diagnostic sigur. Exudatul faringian se recoltează dimineața, înainte ca micuțul să mănânce și să se spele pe dinți. Dacă este confirmată scarlatina, medicul va prescrie tratamentul şi va face recomandările specifice pentru izolarea acestei afecţiuni. Scarlatina este o boală care necesită internare în spital, în medie 7-10 zile, tratamentul fiind unul antiinfecţios, pe bază de antibiotice (penicilină). Uneori este permis tratamentul la domiciliu, cu condiția izolării micuțului. Vizita la medic este obligatorie! Netratată, scarlatina determină apariţia otitei, sinuzitei sau chiar a pneumoniei. Regimul alimentar este hidro-lacto-zaharat, iar după 7 zile de la dispariția febrei caracteristice primelor zile de boală se trece la regim normal.
Izolarea și controalele medical se vor face încă 2-3 săptămâni în perioada de convalescență, pentru a preveni și depista eventualele complicații.
Foto: 123 RF