Într-un articol publicat pe site-ul newparent.com sunt listate trei greșeli pe care le fac tăticii, identificate de Harvey Karp, autorul cărții The Happiest Toddler on the Block și psihologul Laura Markham, autoarea cărții Peaceful Parent, Happy Kids. Iată care sunt acestea.
#1 Ești prea serios. Nu vrei să pari ridicol, așa că atunci când vorbești cu cel mici vocea ta nu e alintată. E sobră și serioasă. Dar copiii, de obicei, răspund mai bine la o voce mai blândă și sunt atrași de un limbaj melodios (asta nu înseamnă că vocea ta trebuie să fie pițigăiată sau schimbată, ci doar calmă și blândă).
Partea bună: tăticii au un talent deosebit în a vorbi pe înțelesul copiilor, în propoziții scurte și empatice, care oglindesc sentimentele lor, se arată în acest articol: „Ești supărat! Nu vrei să pleci din parc!” sau „Vrei prăjitura, nu-i așa? Mult de tot!”. Dar ar fi bine să te oprești aici, căci greșeala care poate să apară ulterior este la un pas de a fi percepută de copil ca o restricție răutăcioasă – „Ești supărat, nu vrei să pleci din parc DAR trebuie să plecăm acasă acum să mâncăm” sau „Vrei prăjitura, nu-i așa? DAR poți să mănânci prăjitură după cină”. Ce se întâmplă, în acest caz? În prima parte îi arăți copilului că-l înțelegi, el se așteaptă să-l lași mai mult în parc sau să-i oferi prăjitura dorită, dar procedând astfel nu faci altceva decât să-i refuzi un lucru după ce i-ai arătat că-i înțelegi dorința și îî oferi oarecare speranțe. Adică – bine, bine, înțelegi că vreau, atunci de ce nu-mi oferi lucrul acesta? Masa va deveni pentru copil o pedeapsă, deoarece pentru ea trebuie să părăsească parcul, iar prăjitura va deveni recompensa zilei, foarte așteptată și prețioasă dacă trebuie să o aștepte atât, cina fiind doar un pas în obținerea desertului. E important să pui limite, dar într-un mod respectuos, fără să fie cazul să devii o figură autoritară răutăcioasă.
#2 Nu participi la joc. Chiar dacă ești epuizat după o zi de muncă, încearcă să nu pierzi joaca celor mici. E o greșeală pe care o fac numeroși tăticii, deși prezența lor la joc influențează clar relația tată-copil și face joaca mai plăcută.
Spune-ți „Trăiesc un moment unic cu această mică ființă și timpul este foarte scurt” Sună puțin ciudat, dar este adevărul, nu lăsa ca problemele și oboseala cotidiană să ratezi momente unice din evoluția copilului tău.
#3 Presupui că mama e „Numărul 1”. Nașterea, alăptarea, diversificarea alimentației – în primul an, totul gravitează în jurul mamei, dar copiii sunt atrași de noutate – așa că sosirea tatălui de la muncă este primită cu entuziasm.
Ți se pare că cel mic preferă prezența mamei? Iată o metodă de a schimba acest lucru: joacă un joc distractiv în care mami îl cheamă pe cel mic, iar tu încerci să-l împiedice să ajungă la ea, fără succes, însp, acest lucru datorându-se vitezei sau puterii copilului. După câteva zile cu aceast joc nu va mai fi îngrijorat că ar putea fi ținut departe de mamă și s-ar putea chiar să te roage să vă mai jucați împreună.
Sursă informații: www.newparent.com, Editor: Adina Gruia, Foto: Guliver/ Thinkstock