Multe lucruri sunt esențiale pentru dezvoltarea unui copil, dar nimic nu este mai important pentru el decât formarea unei imagini de sine sănătoase. În acest sens, rolul părinților devine vital deoarece încrederea, respectul, stima față de propria persoană se formează de timpuriu în copilărie, în cadrul familiei.
Copiii care își cunosc atuurile și punctele slabe se simt bine cu ei înșiși, se pare că știu să gestioneze mai bine conflictele și rezistă mai bine presiunilor negative din jurul lor. Zâmbesc mai des și se bucură mai mult de viață. Pentru cei cu stimă de sine redusă, dificultățile devin sursă de stres și anxietate. Pot gândi despre ei: ,,Nu sunt bun de nimic“ sau ,,Nu pot să fac asta“, devin pasivi, deprimați, retrași.
Cine nu își dorește, părinte fiind, să aibă copii încrezători în ei, siguri în relații, cu performanțe în activitățile școlare și extrașcolare?!
Să înțelegem stima de sine
Stima de sine înseamnă cât de mult o persoană se valorizează pe sine și rămâne însoțitoarea cea mai de preț pentru succesul și starea de bine a fiecăruia dintre noi.
Altfel spus, stima este dată de sentimentul de a fi capabil, conectat cu sentimentul de a fi iubit. Un copil care se bucură de o realizare, o nouă achiziție pe planul cunoașterii, dar care nu se simte iubit poate să aibă stimă de sine redusă. Pe de altă parte, un copil care se simte iubit, dar este ezitant în privința abilităților sale poate și el să aibă stimă de sine scăzută. Când există un echilibru între cele două, stima de sine are de câștigat.
Cum pot să cultive părinții stima de sine a copilului lor
- Fiți atenți la mesajele pe care i le transmiteți! Copiii sunt sensibili la ce le spun părinții. Este bine să recompensați copilul nu numai pentru rezultate, ci și pentru efort. De exemplu, dacă participă la maraton și nu ajunge printre primii, lăudați efortul de participare. În loc să zici: ,,Data viitoare vei munci mai mult și vei alerga mai bine“, spune: ,,Suntem mândri de tine că ai participat“. Laudă efortul și finalizarea acțiunii, nu doar rezultatul final: ,,Așa cum nu lași să treacă ziua lui fără cadou, așa nu lăsa să treacă activitățile la care se străduiește fără o laudă/încurajare“. (Richard Templar)
- Ajutați-l să se cunoască! Uneori, abilitățile nu le permit copiilor să înregistreze performanțe într-un anumit domeniu. Ajutați-i să depășească dezamăgirile și sprijiniți-i în procesul de autocunoaștere – să afle la ce sunt buni și la ce nu. Implicați-i în activități constructive, de cunoaștere, de cooperare, de voluntariat. Folosiți căldura și umorul pentru a-i ajuta să învețe despre ei ce îi face să fie unici și nu pedalați pe performanță ca fiind singurul indicator al valorii lor.
- Fiți modele pozitive! Dacă ești excesiv de aspru cu tine ca părinte, pesimist sau nerealist în privința abilităților sau limitărilor proprii, copiii tăi ar putea să–ți oglindească trăsăturile. Hrănește propria stimă de sine și vor avea un model pe care să-l urmeze!
- Identificați și redirecționați convingerile inadecvate! ,,Fiecare este un geniu, dar, dacă judeci un pește după abilitatea lui de a se urca în copac, își va petrece toată viața crezând că este un prost.“ (Albert Einstein) Este important pentru părinți să identifice credințele iraționale ale copiilor despre ei înșiși, fie că sunt despre imaginea fizică, abilități sau competențe școlare. Să îți sprijini copiii să își stabilească standarde adecvate și realiste în evaluarea capacităților și abilităților îi va ajuta să aibă un concept de sine sănătos.
- Fiți spontani și afectuoși cu copilul! Iubește-ți copilul așa cum e. Dragostea ta îl va ajuta în formarea unei imagini de sine pozitive. Îmbrățișează-l și spune-i că apreciezi eforturile pe care le face, că ești mândru de el, atunci când vezi că se străduiește să învețe, să progreseze. Lăudați copilul des și onest, fără să exagerați. Dacă au un sine ,,umflat“, acesta îi poate face să se simtă mai buni, superiori celorlalți copii, ceea ce în timp poate duce la izolarea lor socială.
- Dați-le feedback obiectiv, într-o manieră pozitivă! Poți spune: ,,Observ că ești foarte furios pe fratele tău, dar a fost drăguț din partea ta că, de data asta, ai vorbit fără să țipi sau să-l lovești. Recunoașterea emoțiilor copilului, recompensarea verbală a opțiunii făcute încurajează copilul să facă alegerea corectă data viitoare.
- Creați un mediu familial în siguranță! Copiii care nu se simt în siguranță sau se simt abuzați sunt expuși riscului unei stime de sine scăzute. Un copil care crește într-un mediu expus certurilor, luptei dintre părinți devine neajutorat și deprimat.
Fiți atenți și la semnele de abuz la care ar putea fi supuși în mediul școlar/social! Încurajați-i să vorbească cu voi sau cu alte persoane adulte și să ceară ajutor când au de rezolvat probleme prea mari pentru ei.
De reținut. Dacă observați neîncredere în propriile capacități ale copilului vostru, apelați la specialiști. Consilierea/terapia psihologică poate ajuta copiii să se vadă mai realist – vor ști când se pot descurca singuri și când vor avea nevoie de ajutor.
Sursă: Richard Templar, Regulile parentajului
Citește și:
4 lucruri care contribuie la clădirea unui viitor solid pentru copilul tău. Ce ai de făcut
5 lucruri pe care le avem de învățat de la copiii noștri
Articol preluat din ediția de septembrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Oana Pescaru
Foto: pixabay