
Mulți tineri care se află la începutul vieții în doi se gândesc că o relație reușită, de cursă lungă, „până când moartea îi va despărți“ e musai să fie dominată de armonie, fidelitate și liniște. Dar atunci de ce perechi fără cusur ajung să divorțeze la prima furtună de cuplu mai serioasă, pe când altele, cărora nu le-ai da prea multe șanse încă din start, rămân totuși împreună până la bătrânețe?
Se pare că o relație lină, fără certuri și infidelități nu e o garanție că veți rămâne împreună pe veci. Uneori, micile certuri și nemulțumiri, îndoiala și nesiguranța pot fi și ele un catalizator la fel de eficient pentru o relație lungă, spun psihologii. Faptul că partenerii se ciondănesc des și au frecvent păreri diferite poate face o relație durabilă, „nefericirea“ constantă și frecușurile zilnice creând astfel un sentiment de complicitate care mână relația mai departe.
Mai răruț că-i mai drăguț
De asemenea, ai spune că, dacă activitatea sexuală pălește cu trecerea anilor, relația lasă de dorit. Desigur, nu intenționăm a susține că, cu cât faci mai puțin sex, cu atât mai bună este o relație. Însă o relație durabilă și stabilă este una în care partenerii ajung să se cunoască foarte bine. Iar cunoașterea pe dinafară și sexul pasional se cam exclud. De fapt, cu cât e mai sudată relația și, prin urmare, cu cât se cunosc mai bine cei doi, cu atât mai puțin sex ajung să facă treptat. Și culmea e că sunt mulțumiți cu ritmul lor. Dezechilibrul se creează abia când din partea unuia sau altuia există o dorință mai puternică de a face amor mai des, iar în cazul acesta de regulă este vorba de căutarea unei dovezi de iubire. Pentru că, știți cum funcționează psihicul uman: cu cât ai senzația că partenerul te înșală, cu atât mai tare îl vrei.
Fenomenul scăderii interesului sexual în cuplu este un lucru absolut firesc. În faza îndrăgostirii, în prima jumătate de an de când s-au cunoscut, libidoul partenerilor este extrem de mare. Și până în anul 3-4 de relație, acesta scade constant. Mai departe, ca să nu cazi în capcana rutinei, trebuie doar să-ți faci în mod constant și planificat timp pentru relație: concedii, lucruri inedite, schimbat decor, camere de hotel, flirturi care ațâță dorința.
Parteneri inegali, foarte tineri sau trecuți
Se pare că foarte bine funcționează și relațiile inegale. Opusurile (olfactiv, emoțional, spiritual) s-au atras dintotdeauna, iar dacă diferențele între parteneri sunt foarte mari, se produce o calibrare interioară: unul dintre ei se subordonează – din punct de vedere intelectual sau estetic, de exemplu –, fiind dispus la compromisuri, lăsându-l pe celălalt să ia majoritatea deciziilor și să depună mai mult efort în relație. Este un model de relație care poate deveni foarte puternică, chiar dacă din afară toți se întreabă ce caută X cu Y.
Cât despre vârsta la care ne „luăm“, cea mai bună este calea de mijloc, în jur de treizeci. Miresele prea tinere pot da greș din lipsă de experiență, cele tomnatice pot lua decizii eronate din pauza panicii de a nu rămâne singure când începe să sune ceasul biologic. Sunt situațiile acelea în care unele femei se mulțumesc și cu cineva care, cu zece ani în urmă, nici n-ar fi intrat în discuție.
Beauty & the Beast la țară și la oraș
Femei frumoase și bărbați urâți, dar bogați. Îi vedem la televizor, printre staruri, dar și în viața de zi cu zi, printre cunoștințe. Cum se explică relația lor? E vorba de sistemul de valori. Se știe că pentru multe femei aspectul material are prioritate. Chiar dacă e urâțel sau nu foarte inteligent, dacă are bani și îi asigură un statut social, devine alegerea ideală. Și-n regnul animal e la fel: femelele de cimpanzeu sunt atrase de cel care le oferă bucata mai mare de hrană. Dacă însă se ivește o partidă mai bună, nu ezită să-l părăsească. În ceea ce privește diferența dintre rural și urban, e foarte simplu: la țară oamenii sunt mai conservatori și presiunea societății mai mare, la urma urmei într-un sat știe toată lumea cine cu cine. La oraș, în schimb, viața e anonimă, ritmul mai alert și decizia de divorț mai ușor de luat.
Mama dictează. La fel, genele și hormonii
Foarte importantă pentru viitoarea relație este și legătura cu propria mamă. Dacă în primii doi-trei ani de viață ai avut o relație apropiată cu mama, dacă n-au lipsit sentimentul de apropiere, siguranța și stabilitatea, atunci e foarte posibil să n-ai dificultăți în a construi relații stabile, lipsite de scene de gelozie și pline de încredere. Dacă însă ai experimentat o instabilitate în fragedă pruncie, ai fost abuzată, de exemplu, și încrederea în mamă a lăsat de dorit, sunt riscuri mari să-ți începi viața sexuală mai devreme decât majoritatea, să ai o stimă de sine scăzută și să devii foarte repede geloasă. Și, în consecință, să faci alegeri greșite.
De asemenea, genele joacă și ele un rol important. Alegem olfactiv un partener al cărui sistem imunitar e diferit de al nostru. Acest lucru ne asigură perpetuarea speciei cu pui robuști și sănătoși. Menstruația are și ea un cuvânt de spus: în perioada ovulației tindem să alegem bărbați mai masculini, care sunt poate mai activi sexual, dar care lasă de dorit la capitolul fidelitate. Bărbații de care suntem atrase în fazele nefertile sunt mai degrabă genul protector. Nu-s atât de palpitanți, dar mai fideli.
Și acum, că știi toate astea, analizează puțin relația voastră, gândește-te la criteriile după care l-ai ales să-ți fie alături în viață și vei avea o privire asupra perioadei de după marele vostru eveniment.