Beneficiile melancoliei – Omul este o specie cu toane. Tristețea și dispoziția proastă au făcut mereu parte din viața umană, dar acum noi trăim într-o perioadă ce ignoră sau devalorizează aceste senzații.
Cultura noastră tratează emoții normale, cum este tristețea, ca pe niște tulburări psihice. Reclamele, industria publicitară și cărțile de self-help afirmă că fericirea este la îndemâna noastră oricând. Însă melancolia sau tristețea rămân o parte esențială a dispozițiilor umane normale. De altfel, în ciuda cultului fericirii și bogăției materiale fără precedent din țările dezvoltate, satisfacția de viață nu a crescut timp de mai multe decenii.
♥ Este timpul să reevaluăm rolul proastei dispoziții în viața noastră. Ar trebui s-o acceptăm ca pe o emoție normală, ba chiar utilă, cu scop de adaptare.
Scurtă istorie a tristeții
În vremuri străvechi, tristețea sau toanele erau acceptate ca normale. De fapt, multe dintre realizările mari ale spiritului uman se referă, evocă sau chiar cultivă sentimente negative. Filosofii din vechime credeau că proasta dispoziție este esențială pentru a trăi o viață plină. Tragediile grecești au expus și au antrenat publicul să accepte și să facă față nefericirilor inerente vieții. Muzicieni, dramaturgi și scriitori au explorat din plin peisajul tristeții, o temă acceptată ca fiind instructivă și valoroasă.
Scopul tristeții si beneficiile melancoliei
Psihologii susțin că toate stările noastre afective au un rol util: ele ne alertează cu privire la diverse stări de fapt la care trebuie să răspundem. Paleta de emoții umane include, de fapt, mai multe sentimente negative decât pozitive. Frica, furia, rușinea și dezgustul sunt utile pentru că ne ajută să recunoaștem, să evităm și să depășim situațiile periculoase. Dar care este rolul tristeții? Sigur că tristețea îndelungată și intensă, cum este depresia, este o tulburare debilitantă.
Proasta dispoziție ocazională are însă scop de adaptare, pentru că ne ajută să facem față provocărilor zilnice și situațiilor dificile. Aceste stări psihice acționează ca un semnal social care comunică retragerea din competiție, oferind protecție.
Unele emoții negative, cum sunt melancolia și nostalgia, pot fi chiar plăcute și oferă informații utile privind planurile de viitor. Tristețea (sau melancolia ușoară) amplifică empatia, compasiunea, conectarea și sensibilitatea estetică și morală. Tristețea este, în plus, și un declanșator al creativității artistice.
♥ Experimente științifice recente au arătat beneficiile toanelor. Ele acționează ca semnale de alarmă automate și inconștiente, care ne fac să gândim mai atent și mai detaliat.
Beneficiile melancoliei, beneficii psihologice
În urma mai multor experimente, psihologii au demonstrat că tristețea sau proasta dispoziție pot produce mai multe beneficii oamenilor:
- memorie mai bună: într-un experiment, proasta dispoziția (cauzată de ploaie) i-a făcut pe oameni să-și amintească mai bine detaliile locului unde se aflau.
- judecată mai precisă: o proastă dispoziție ușoară reduce prejudecățile și distorsiunile perceptive, deoarece oamenii procesează mai eficient detaliile. Proasta dispoziție reduce credulitatea și amplifică scepticismul când se evaluează mituri urbane și zvonuri, ba chiar îi face pe oameni să detecteze mai bine minciuna.
- motivație: experimentele au arătat că, atunci când participanții triști și veseli trebuiau să efectueze o sarcină mentală dificilă, cei cu proastă dispoziție se străduiau mai tare și erau mai perseverenți.
- comunicare mai bună: stilul de gândire atent și detaliat la care predispune proasta dispoziție poate îmbunătăți și comunicarea. Oamenii triști folosesc argumente persuasive mai eficiente pentru a-i convinge pe alții și înțeleg mai bine propozițiile ambigue.
- corectitudine crescută: alte experimente au arătat că o proastă dispoziție ușoară îi face pe oameni să fie mai atenți la normele și așteptările sociale, aceștia comportându-se mai puțin egoist și mai corect în cele mai variate circumstanțe.
Toate cercetările enumerate demonstrează că tristețea sau proasta dispoziție ne ajută să ne concentrăm mai bine asupra situației în care ne aflăm și ne amplifică capacitatea de a monitoriza și de a răspunde mai bine la situațiile dificile sau provocatoare.
Concluzia psihologilor și sociologilor este că o căutare neîncetată a fericirii duce la autoamăgire și înfrângere. Tristețea face parte din experiența umană și ea ne îmbogățește viața.
Citeste si:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.06/2018
Text: Dana Verescu
Sursa foto: pexels.com