Toți experții în sănătatate sunt de acord că un somn de bună calitate este unul dintre principalii artizani ai unei bune imunități. În această perioadă cu totul extraordinară pe care o traversăm, unii dintre noi au poate pentru prima dată răgazul să doarmă… Totuși, adesea nu o fac! Iar principala forță care ne subminează somnul este anxietatea activată pe multiple canale. Cum facem ca frica să nu ne submineze capacitatea reală de a lupta cu pericolul în sine? Cum facem ca frica să nu ne alunge somnul? Și ca frica de insomnia însăși să nu ne alunge somnul?
Teama de boală, teama de necunoscut, anxietatea legată de viitorul economic, problemele legate de conflictele de spațiu (fizic și psihic) cu membrii familiei cu care conviețuiești în izolare, grijile pe care ni le facem pentru membrii familiei aflați departe, știrile și mai ales tonul pe care sunt enunțate – toate acestea ne umplu de adrenalină zilele.
Rolul adrenalinei
Adrenalina este neurotransmițătorul care induce psihicului starea de fugă sau luptă. Nu ne putem lupta pe termen lung, nici nu prea avem cu ce ne lupta concret. Ne rămâne fuga, dar unde? Unde fugim de noi? În somn, spun unii și chiar o fac. Alții însă se tem și de asta: se tem că nu vor putea dormi, ceea ce devine o profeție autoîmplinită: ei chiar nu adorm sau, dacă adorm, au un somn neliniștit și neodihnitor, din care se trezesc tot mai obosiți și mai puțin capabili de a face față noului val de adrenalină.
Când se apropie ora de culcare, ei se simt tot mai neliniștiți, deoarece „simt că nu vor adormi“, plus că aud și îi deranjează o serie de stimuli de mediu pe care ceilalți din jur aproape nu îi înregistrează și nu îi iau în seamă. „Poate fi vorba de un vecin care scapă ceva pe jos, poate fi vorba de o uşoară durere fizică sau alte suferinţe emoţionale ce nu au legătură cu situaţia actuală“, spune dr. Rareş Ignat, psihoterapeut de cuplu şi familie (https://www.psihoterapiefamilie.ro). „Teama de insomnie pare a fi cea mai frecventă cauză ce întreţine cercul vicios al lipsei de somn şi de energie“, continuă el.
„Studii recente, ce au folosit tomografia cu emisie de pozitroni, o metodă ce permite examinarea metabolismului de la nivel cerebral, au arătat că adrenalina declanşată de teama de insomnie accelerează metabolismul cerebral. Neliniştea face ca rezervele de glucoză să fie consumate în continuare, să nu fie conservate. În mod obişnuit, când avem un somn neinfluenţat de griji, principala sursă de energie a creierului, glucoza, e conservată printr-o încetinire a metabolismului cerebral.
La persoanele ce suferă de insomnie, a fost dovedit că rezervele cerebrale de glucoză sunt consumate în continuare. Nu e de mirare că aceste persoane se vor trezi cu sentimentul că iar au avut un somn neodihnitor. Iar acest gând şi starea de epuizare, de confuzie pot întreţine teama de insomnie. Pe măsură ce insomnia devine cronică, poate creşte probabilitatea unei depresii, a unei anxietăţi cronice sau a reacţiilor emoţionale extreme.“
“E de asemenea dovedit că, după o noapte cu un somn de o calitate proastă, principala zonă a creierului care reglează anxietatea (cortexul prefrontal medial) a fost inhibată, în timp ce zonele cerebrale ce gestionează trăirile emoționale au devenit hiperactive. Cu alte cuvinte, după o noapte cu puţin somn, ‘pedala de accelerare emoţională’ e hipersensibilă, în timp ce ‘frâna emoţională’ nu prea funcţionează”, mai spune dr. Rareș Ignat.
Soluții
În aceste situații, mulți recurg la medicamente care induc somnul, care însă sunt mai puțin accesibile acum, în situația de izolare. „Chiar dacă te pot ajuta, acestea nu rezolvă teama de insomnie, ce are şanse să devină mai accentuată“, spune dr Rareș Ignat, care este de părere că gestionarea anxietăților este cea mai sigură cale de a ajunge la somnul odihnitor pe care ți-l dorești și care chiar este un pașaport către sănătate.
Fiecare o poate face în funcție de necesitățile și resursele proprii. Modalități există: începând cu aerisirea, contactul cu natura în măsura posibilităților, activitatea fizică, continuând cu activitatea sexuală, explorarea unor noi posibile hobbyuri, practicarea exercițiilor de respirație și meditație, până la reducerea sau tăierea contactului cu sursele de anxietate sigură pe care le poți identifica singur.
Citește și:
Învinge insomnia cu plante medicinale
5 sfaturi pentru un somn odihnitor
Cum să faci față izolării în vremea epidemiei
Text: Roxana Melnicu
Foto: Pixabay