Există câteva părți ale lumii, în care s-a constatat că oamenii trăiesc mai mult decât media, depășind chiar suta de ani.
5 locuri unice
Ziaristul și exploratorul Dan Buettner, împreună cu o echipă de la National Geographic, a descoperit cinci zone pe planetă unde populația ajunge la vârste record, păstrându-și sănătatea intactă. Mai mult, sunt atât de energici, că au chiar în anii senectuții o viață sexuală activă. Aceste cinci locuri unice în lume sunt insula Okinawa (Japonia), Barbagia (zonă muntoasă din Sardinia, Italia), orașul Loma Linda (California), Peninsula Nicoya (Costa Rica) și insula Ikaria (Grecia). Cercetările au scos la iveală o serie de puncte comune în stilul de viață al locuitorilor acestor locuri: alimentația bazată preponderent pe vegetale, porțiile reduse, consumul ocazional de carne, mersul pe jos, odihnă suficientă. De asemenea, oamenii de acolo își rezervă timp pentru repaus, nu apelează la inovațiile tehnologice (pregătesc prăjiturile de mână, nu la mixer și grădinăresc), respiră ioni negativi (zonele albastre sunt toate de coastă), aparțin unei comunități religioase și plasează familia pe primul loc.
Studii recente arată că materialul genetic ne influențează doar în proporție de 10%, restul de 90 de procente fiind dictat de stilul de viață.
Ce să mănânci pentru sănătate de fier
Iată ce să faci pentru a beneficia la maximum de pe urma secretelor împărtășite de populațiile longevive!
Dietele nu funcționează
„Nicio dietă din istoria lumii n-a funcționat pentru mai mult de 2% din populație. Când vine vorba de longevitate, nu există soluție la minut, cum ar fi o pilulă sau orice altceva“, a declarat într-un discurs cel care a descoperit zonele albastre de pe glob. „Mesele frugale, explică Dan Buettner, reprezintă o practică obișnuită în aceste zone.“ Locuitorii insulei Okinawa, de exemplu, îi spun hara hachi bu, în traducere mănâncă până te simți 80% sătul. Dacă faci asta (nu uita că durează cam un sfert de oră până ce creierul ajunge să perceapă senzația de sațietate!), eviți supraalimentarea și oboseala care se instalează după mesele copioase.
Contează caloriile?
La fel de important este cum mănânci. Una din strategiile împărtășite de longevivi: pune pe masă farfurii mai mici și, astfel, vei consuma mai puține calorii. De obicei, locuitorii zonelor albastre au o alimentație bogată în nutrienți, însă redusă în calorii și evită alimentele procesate. Numeroase studii vin să confirme secretul centenarilor din insule, demonstrând că reducerea aportului energetic cu 25% duce la scăderea nivelului colesterolului, trigliceridelor și a tensiunii arteriale. Deci, nu mânca mai mult decât ai nevoie.
Câtă carne?
Ocazional. Sursele de proteine care predomină în dieta longevivilor sunt leguminoasele, precum fasolea boabe, nucile, peștele gras, ca sardinele și macroul, orezul. Orezul este bogat în vitamine, minerale și antioxidanți, fasolea conține potasiu, magneziu, antioxidanți și fibre, fiind o sursă bogată de proteine și carbohidrați. Gustările sunt alcătuite din fructe proaspete și ajută la completarea aportului de vitamine naturale. De exemplu, sarzii au inventat o pâine nedospită din grâu arnăut (grâu tare, dur), iar comunitatea din California urmează dieta biblică, cu pește, plante verzi și semințe.
Rolul probioticelor
Numeroase studii științifice demonstrează că bacteriile bune întăresc sănătatea, nu doar pe cea digestivă. Acestea previn afectarea memoriei și declinul cognitiv la vârste înaintate. Care este explicația? Există o legătură strânsă între intestin și creier, iar o igienă digestivă optimă asigură buna funcționare la nivelul sistemului nervos. Cu cât consumi mai multe zaharuri, cu atât flora este mai afectată. În schimb, chefirul, iaurtul, varza murată, drojdia de bere conțin microorganisme care protejează mucoasa și totodată favorizează producția de serotonină, hormonul stării de bine. În plus, bacteriile bune echilibrează pH-ul în întreg organismul, având un rol antibiotic, antiviral și antiinflamator. Și, așa cum se știe, răspunsul inflamator este asociat cu bolile degenerative, care scurtează viața.
De ce vitamina C?
Este unul dintre cei mai importați nutrienți, întrucât antioxidanții săi ajută la prevenirea aterosclerozei, bolilor cardiovasculare și a cancerului, susțin experții americani. Totodată, are rol antiviral, neutralizând radicalii liberi, cei care accelerează procesul îmbătrânirii. Deloc întâmplător, dieta centenarilor este bazată pe fructe și legume bogate în această vitamină.
Obiceiuri de rutină
Stilul de viață înseamnă, pe lângă alimentație, și obișnuințe. Doar când acestea sunt benefice sănătatea se păstrează nealterată timp îndelungat.
Detoxificarea
Substanțele toxice, că sunt din ceea ce mâncăm, din aerul pe care îl respirăm sau din produsele cosmetice pe care le folosim, deteriorează organismul până la nivel intracelular. Din când în când, se impune un proces de detoxificare care să ne scape de deșeurile acumulate. În urma curățării periodice, organismul prelucrează mai eficient substanțele nutritive și, astfel, ajungem să avem un tonus excelent în plan fizic și emoțional. Prin urmare, sunt necesare perioade scurte de post sau câteva zile dedicate exclusiv fructelor și legumelor, pentru o mai bună imunitate și o rezistență sporită la stres.
Dușurile reci
Fă periodic dușuri alternând apa rece cu cea caldă. Este o cale facilă nu doar pentru înviorare instantanee, ci și pentru a pune sângele în mișcare, a tonifica mușchii și pielea și a stimula circulația limfatică. Atunci când limfa nu este pusă în mișcare, se creează un mediu propice pentru inflamații, obezitate și boli. Dușurile trebuie să fie scurte, de maximum cinci minute. Acestea îmbunătățesc sistemul imunitar și starea de spirit.
Evită stresul
Longevitatea este direct proporțională cu relaxarea. Oamenii din zonele albastre își iau tot timpul din lume să se destindă, să socializeze, să stea în natură. Poate nu ai timp să faci asta, dar alocă cel puțin un sfert de oră zilnic în care să-ți ocupi timpul cu o activitate plăcută. Când organismul rămâne încordat perioade lungi, se instalează stresul cronic, care predispune la numeroase boli, de la obezitate și maladii cardiovasculare la Alzheimer și cancer.
Stai la aer
Zonele albastre sunt costiere, iar unele sunt înzestrate și cu lanțuri muntoase. Poate că acesta este un alt secret din spatele sănătății de fier a locuitorilor lor. Aerul curat, încărcat de ioni negativi este un atribut al zonelor de mare și munte. Pe cât posibil, ieși în natură pentru a-ți încărca plămânii cu oxigen și a lua o pauză de centrele aglomerate ale orașelor, care abundă în noxe.
Gândește pozitiv
Puterea gândului are efecte miraculoase asupra stării de bine și a păstrării sănătății. Conform ultimelor cercetări în domeniu, gândirea pozitivă are printre efecte creșterea duratei de viață. Abordarea optimistă a existenței ajută în depășirea mai lesne a situațiilor dificile și asigură un sistem imunitar puternic, susțin specialiștii. Totodată, gândirea pozitivă ajută la o mai profundă înțelegere a relațiilor cu semenii și la o mai bună sănătate psihică. Unul din secretele împărtășite de persoanele longevive este acela că privesc cu bucurie fiecare zi care începe și se așteaptă să li se întâmple doar lucruri bune.
Respiră profund
Echilibrul corpului și al minții este afectat de respirație. Dacă ești încordat și stresat, respiri mai scurt și mai superficial, ceea ce duce la scăderea capacității de a gândi limpede. În schimb, respirația corectă este reconfortantă. Respirația adâncă, din abdomen, încetinește ritmul cardiac și, cu cât inspiri mai adânc, cu atât inhalezi mai mult oxigen. Toate acestea sunt indicii ale unei sănătăți mai viguroase.
Fă-ți prieteni
Izolarea aduce numeroase deservicii sănătății. În schimb, relațiile sociale te fac să înflorești. Conform unor studii recente, relațiile de prietenie pot elimina stresul. De asemenea, există cercetări care demonstrează că persoanele ce beneficiază de sprijinul prietenilor și al familiei prezintă mai puține substanțe inflamatorii în sânge, au un sistem imunitar puternic și mai puține riscuri de a dezvolta o boală infecțioasă în comparație cu persoanele singure. Un studiu efectuat de cercetătorii de la UCLA arată că principala metodă folosită de femei pentru a face față stresului este cultivarea legăturilor de prietenie.
21 de zile constituie perioada în care se poate înrădăcina un obicei bun. Când vrei să faci o schimbare, ai răbdare să treacă această perioadă, după care îți va fi ușor s-o asimilezi ca rutină cotidiană.
Somnul de noapte și siesta
Există un singur lucru care le place oamenilor și care este bun pentru ei: un somn bun de noapte, spunea romancierul E.A. Howe.
Odihna indispensabilă
Cercetătorii britanici au descoperit că somnul sub șase ore pe noapte crește semnificativ riscul de moarte prematură. Este concluzia rezultată în baza a 16 studii, la care au participat peste o jumătate de milion de oameni. Un somn bun, adânc și odihnitor de circa opt ore pe noapte asigură mai multă energie, un sistem imunitar puternic, o stare generală bună și chiar o viață mai lungă. Recent, cea mai bătrână persoană din lume, italianca Emma Morano, în vârstă de 116 ani, a spus că secretul longevităţii sale constă în consumul zilnic de ouă crude și într-un somn bun.
Efectele insomniei
Lipsa somnului are efecte catastrofale asupra sănătății. Conform studiilor, dacă dormim puțin, suntem predispuși la obezitate, deoarece se produce un dezechilibru în secreția homornilor foamei și sațietății (grelina și leptina). Centrul sațietății fiind tulburat, ajungem să poftim și să mâncăm alimente nesănătoase, în porții foarte mari. De asemenea, există o legătură importantă între lipsa de somn și rezistenţa la insulină. Astfel, când dormim mai puţin, corpul nu foloseşte insulina în mod eficient, ceea ce, pe termen lung, creşte riscul de diabet zaharat. Nu în ultimul rând, lipsa somnului determină deteriorarea celulelor creierului, iar asta duce la pierderi de memorie și, în timp, crește riscul de demență.
Importanța somnului de zi
Cercetările arată că o jumătate de oră de somn după-amiaza este ca o infuzie reparatoare, care creează un scut solid împotriva radicalilor liberi. Locuitorii insulei grecești Ikaria, unde speranța de viață e cea mai ridicată, nu ratează siesta niciodată. Ațipitul la prânz, confirmă și studiile, are efect regenerant întrucât repară celulele și limpezește mintea. Conform unei cercetări efectuate la Universitatea din California, siestele ne fac mai deștepți, crescând cu 40% abilitatea de a învăța lucruri noi. În schimb, privarea de somn scade performanțele intelectuale, pentru că unele regiuni cerebrale devin inactive.
Ce mișcare să faci
Exercițiul fizic nu te scapă doar de kilogramele în plus, un pericol pentru sănătate, ci întărește sistemul imunitar și scade cu 30% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Iată ce tip de mișcare fac cei mai longevivi oameni din lume.
Mișcarea simplă, cotidiană
Expedițiile în Zonele Albastre au scos la iveală obiceiuri diferite de ceea ce înseamnă pentru noi mișcare. În vreme ce noi suntem prinși în vâltoarea cotidiană și sunt puțini aceia care își fac timp să meargă la sală de trei ori pe săptămână, deprinderile centenarilor sunt totalmente altele. „Niciunul din ei nu face exerciții fizice, cel puțin nu cum le concepem noi. În schimb, își organizează viețile astfel încât să fie constant implicați în activități fizice“, spune Buettner. El povestește că femeile de 100 de ani din Okinawa se ridică și se așază de pe podea de 30 sau 40 de ori pe zi.
Drumuri dese
Cercetătorul a vorbit și despre stilul de viață al celor din Sardinia, aflați la rându-le pe lista celor mai longevivi. Ei locuiesc în case cu multe trepte. Fiecare drum la magazin, la biserică sau la casa unui prieten este un prilej de plimbare. Potrivit statisticilor, 30 de minute de mers zilnic în pas de plimbare alungă stresul, redau energia și opresc declinul cognitiv.
Fără ajutor… motorizat
Nu au niciun fel de facilități. Nu există niciun buton pe care să apese când au nevoie să lucreze în grădină sau pentru treburile casei. Dacă trebuie să pregătească un aluat sau compoziția unei prăjituri, fac acest lucru cu mâna. Aceasta este o activitate fizică, arde calorii la fel de mult ca mersul pe banda rulantă. Am mai găsit locuri în care oameni de 102 ani încă merg pe bicicletă la lucru, sparg lemne, grădinăresc, spune autorul.
Fă-o cu plăcere!
Un alt aspect important, care cântărește greu în ecuația longevității, este plăcerea cu care acești oameni fac toate aceste lucruri. Și, după cu arată numeroase cercetări, plăcerea eliberează dopamina, un hormon al stării de bine. Cu cât prelungim senzația, cu atât hrănim cu voie bună toate celulele corpului și accelerăm puterea lor de regenerare.
Totul e să crezi!
De mii de ani, spiritualitatea merge mână-n mână cu sănătatea și nu sunt puține cazurile în care persoanele credincioase s-au vindecat aproape miraculos.
Comunități religioase
În Zonele Albastre, oamenii fac parte din comunități religioase. Indiferent care este natura acestora, tiparul este că ei își păstrează credința nestrămutat, merg în fiecare săptpmână la biserică, mențin legătura cu ceilalți credincioși. Persoanele care merg la biserică trăiesc mai mult, persoanele care au credinţă au o durată de viaţă mai mare, lucru confirmat de statistici. Studiile mai arată că, atunci când oamenii se gândesc la divinitate, fac mai ușor față greutăților, se confruntă cu mai puține temeri și îngrijorări, în fond sursa stărilor de anxietate predominante în tulburările psihoemoționale.
Rugăciunea vindecă
Când oamenii sunt conectați cu puterea divinității și urmează zilnic un ritual în acest sens (se roagă, speră și manifestă recunoștință), sunt mai feriți de boală, întrucât stările inflamatorii sunt inhibate prin intermediul hormonilor stării de bine. Au fost realizate multe studii despre puterea rugăciunii. Unul dintre ele, efectuat asupra pacienților unei secții de cardiologie dintr-un spital american, a scos la iveală rezultate remarcabile: șansele de a suferi de complicații ale afecțiunilor de care sufereau erau de aproape nouă ori mai reduse în cazul celor care au fost obiectul unor rugăciuni. Un alt studiu realizat pe pacienți de la psihiatrie a arătat îmbunătățirea cu peste 90% a sănătății mentale a celor care participaseră la viața religioasă a comunității.
Spune oricând simți o rugăciune tăcută, lăuntrică, împărtășindu-ți nevoile și, în același timp, fiind recunoscătoare pentru ceea ce vezi și ceea ce ai! Nemulțumirea aduce boală, în vreme ce gratitudinea, liniștea și împăcarea cu sine consolidează sănătatea. „Mulțumește-i și zilei care nu ți-a dat nimic“, vine sfatul lui Constantin Noica.
Știai?
O cercetare derulată pe 30 de ani, pe aproape 3.000 de subiecți, arată că aceia care au mers cu regularitate la biserică au fumat și băut mai puțin, dar au făcut mai multă mișcare și au rămas căsătoriți, factori care susțin sănătatea.
Citește și:
- 5 mituri despre legume și sănătate
- Sănătate cu trei feluri de tărâțe
- Postul, un obicei bun pentru sănătate
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr40/06.10.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: pixabay.com