Emoțiile duc la boli. Cum se întâmplă și cum putem preveni asta – În ce măsură faptele psihice se pot transforma direct în fapte fizice? I-am pus această întrebare Mihaelei Bilic, medic nutriționist specializat în psihonutriție.
Ideea unei legături profunde între psihicul și fizicul nostru există de când lumea. Mai degrabă ar trebui să ne pară exotică separarea între trup și suflet în forma artificială cu care am fost obișnuiți ca urmare a cruciadei împotriva trupului duse în majoritatea mediilor creștine. Însă Părinții Bisericii, la fel ca marii medici al Antichității elenistice precreștine și înțelepții din lumea întreagă, indiferent de credințele lor, știu că suferințele spiritului se pot traduce în suferințe trupești, după cum suferințele trupului pot duce la transformări la nivelul sufletului și spiritului.
Atunci când s-a impus ideea despre medicina absolut pozitivistă, în care „natura“, materia, nu mai are legătură cu spiritul, se rupe și legătura între boală și psihic. Boala nu mai este reflecția unor fapte de la nivelul sufletului, ci mai degrabă a felului în care mâncăm. Între timp, nici credința nu mai e ce a fost, nici lupta împotriva ei atât de acerbă, iar aspectul științei s-a schimbat, îndepărtându-se de pozitivism. Descoperirea ultimelor decenii este „uimitoare“: felul în care mâncăm, dar și felul în care ne îmbolnăvim au legătură directă cu psihicul.
Orice maladii pot fi provocate/favorizate de conflicte psihice sau există anumite boli tipice care pot fi cauzate în mare măsură sau exclusiv de conflicte psihice?
Mintea noastră este extrem de puternică, dar ea nu simte, trăiește doar în virtual, croșetează mereu, „creierește“. În funcție de ce percepe, ea construiește scenarii care de foarte multe ori nu au reprezentare în realitate. Poate induce corpului de la emoții și senzații până la manifestări și simptome concrete. Dacă mintea își propune ca un lucru să fie rău pentru noi, așa va fi: o mâncare, o persoană sau o stare din natură vor avea un impact negativ asupra ființei noastre numai pentru că mintea vrea asta. Este un prieten și în același timp un dușman mintea, dacă o credem, dacă o luăm foarte mult în serios. Dacă suntem foarte receptivi la toate poveștile ei, s-ar putea să ne îmbolnăvească de-adevăratelea.
În subconștient locuiesc fricile, anxietățile, lucrurile pe care nu ni le recunoaștem și, pentru că nu avem curajul să le scoatem la iveală și să le confruntăm, ele vor putea duce la simptome.
Organismul încearcă să ne transmită acest mesaj al subconștientului și, cu cât suntem mai lipsiți de dorința de a ne confrunta cu problemele grave și reale din viața noastră, cu atât subconștientul va crea aceste simptome ca să ne atragă atenția. Așa se întâmplă cu fricile legate de boli grave, experiențele negative la care asistăm și care se întâmplă pentru cei din jur – chiar dacă noi nu credem sau nu pare că ne afectează, neîncrederea și frica macină prin interior.
În momentul în care ție ți-e frică de anumite boli grave, se poate întâmpla ca această frică să paralizeze, să blocheze circuitele energetice de la nivelul organismului și îți poți induce, de frică, o afecțiune similară, pe principiul de ce ți-e frică, de aia nu scapi. Are loc mai întâi un dezechilibru energetic, ce ulterior este urmat de dezechilibru fizic și apar simptomele de boală. Contează foarte mult felul în care percepem viața, în care ne raportăm la boli, contează care este credința noastră despre asocierea boală-pedeapsă-păcat; sunt lucruri extrem de sensibile, iar la persoanele mai fragile emoțional se pot manifesta dramatic prin apariția unor probleme grave de sănătate.
Nu știm și nu înțelegem toate procesele care au loc în organism, medicina chiar nu știe tot; sunt numeroase afecțiuni a căror cauză nu este cunoscută, bolile de piele, de exemplu. Sunt legate de echilibrul emoțional.
La fel, tulburările digestive, sindromul de colon iritabil. Sunt foarte multe boli autoimune care nu au nicio explicație concretă medicală, pot dispărea la fel de brusc cum au apărut. Cancerul este o proliferare bruscă a unor celule pe care organismul dintr-odată le lasă să se multiplice; nu știm de ce.
Toată lumea știe că putem mânca de nervi; cum renunțăm la asta?
A mânca emoțional este natural. Nu am fost făcuți să mâncăm doar ca să supraviețuim, așa cum sunt animalele; mintea și rațiunea noastră au nevoie și de senzația de plăcere, care este strict caracteristică omului. Probabil în timpuri preistorice toate senzațiile și emoțiile negative puteau fi calmate și pansate cu mâncare.
Problema apare atunci când nu cunoaștem despre noi nimic, nu știm să ne identificăm emoțiile și nu facem decât să le acoperim pe toate cu mâncare. Dacă ți-e frică și mănânci, pe moment uiți de frică, dar ea reapare. La un moment dat, va trebui să te confrunți cu frica respectivă. Plictiseala și oboseala sunt principalele cauze pentru care mâncăm, nu foamea, nici măcar depresia și stresul. A mânca emoțional e natural, iar încercarea de a opri asta duce nu numai la eșec, ci și la compulsie. Vom mânca fără limită, într-o stare de impulsivitate, lăcomie, disperare.
Eu spun mai degrabă: haide să facem pace cu mâncatul emoțional, să acceptăm că el există și să găsim soluții alternative nealimentare de trăire și calmare a emoțiilor. Mâncatul emoțional trebuie văzut ca o jucărie pentru noi, niște copii fără prea multe jucării: am descoperit că funcționează și e la îndemână. Dacă vrei să îi iei unui copil o jucărie fără să îi dai nimic în schimb, va face o criză, se va tăvăli de furie, de frustrare, de durere.
Însă persoanele care sunt în contact cu emoțiile lor nu vor avea kilograme în plus pentru că mâncatul emoțional rămâne o chestiune minoră în viața lor. Acolo unde el devine preponderent, avem de-a face cu un dezechilibru emoțional neabordat și neconfruntat.
Ronțăiala nu este despre mâncare, ci despre nevoia de calmare, de uitare, de relaxare. Iar alimentele ne hrănesc corpul când, de fapt, nouă ne e foame de emoții, ne e dor să simțim, spune dr. Mihaela Bilic. Și tot ea ne dă câteva idei despre cum să satisfacem această nevoie fără să devenim obezi.
Citește și:
- Primenire în 9 pași. O strategie care face minuni cu fizicul si psihicul tau
- Tonus psihic si voie buna
- Schizofrenia, o boală cu multe fețe
Articol preluat din ediția de aprilie 2019 a revistei Femeia.
Autor: Roxana Melnicu
Foto: pixabay.com