Despre empatie se vorbește foarte mult în ultima vreme și se pune mare preț pe cultivarea ei. Dar ce este ea de fapt: care este definiția ei și, mai ales, ce rol joacă ea în viața oamenilor?
Etimologie
Cuvântul empatie vine din greaca veche. Empatheia înseamnă „afecțiune fizică sau pasiune“. Termenul a fost preluat de doi psihologi germani și apoi a ajuns în jargonul psihologic european, unde a fost definit ca fiind abilitatea de a te pune în locul altcuiva, de a simți ce simte altcineva. Pe scurt, empatia este abilitatea de a înțelege emoțiile altor oameni. Daniel Goleman, un reputat psiholog american specializat în științe comportamentale, dar și în jurnalism științific, autor al cărții Inteligența emoțională, a identificat cinci elemente-cheie ale empatiei.
1. Înțelegerea altora
Cei mai mulți oameni rezumă empatia la acest lucru: a înțelege și a simți ce simt alții, a te pune în locul altora pentru a le înțelege perspectiva. Cei care-i înțeleg pe semenii lor sunt buni ascultători și sunt atenți și la comunicarea nonverbală, sunt senzitivi și îi ajută pe ceilalți pentru că le înțeleg nevoile. Aceste abilități pot fi dezvoltate, dar doar dacă vă doriți acest lucru.
2. Dezvoltarea altora
Cel de-al doilea element se referă la abilitatea de a răsplăti și lăuda oamenii, de a-i ajuta să se dezvolte pentru a-și realiza pe deplin întregul potențial.
3. Orientare spre a-i servi pe ceilalți
Acest lucru înseamnă a pune interesele altora pe primul plan. Oamenii cu această capacitate sunt foarte buni agenți de vânzări sau lucrează în domenii medicale și sunt capabili să facă eforturi suplimentare pentru a-și mulțumi clienții sau pacienții.
4. Aprecierea diversității
Acest element înseamnă că unii oameni sunt ăn stare să creeze și să dezvolte oportunități prin intermediul și pentru cele mai diferite categorii de oameni, sunt capabili să recunoască și să aprecieze diversitatea în toate formele ei și să o pună în valoare în mod adecvat. Acești oameni respectă pe toată lumea și se înțeleg bine în orice situație, cu orice tip de persoane. Ei privesc diversitatea ca pe o oportunitate fantastică, sunt persoane tolerante, fără prejudecăți și interesate de dezvoltare.
5. Conștiință politică
Goleman înțelege prin termenul „politic“ capacitatea de a simți și de a răspunde la curenții emoționali subterani dintr-un grup și de a observa relațiile de putere informale care se stabilesc în cadrul oricărei comunități umane. Conștiința politică îi ajută pe oameni să navigheze cât mai eficient în cadrul structurilor unei organizații și le permite să aibă succes acolo unde alții, fără acest simț fin, dau greș.
Empatie, simpatie și compasiune
Cele trei noțiuni sunt deseori confundate. În timp ce compasiunea și simpatia înseamnă că simți ceva pentru altcineva (îi simți durerea, suferința sau bucuria), empatia, dimpotrivă, înseamnă a trăi tu însăți ceea ce simte altul, ca și cum ai fi acea persoană.
Neuronii-oglindă
Ți s-a întâmplat, când te plimbi prin parc, să observi cum cineva este lovit de o minge aruncată greșit și, din instinct, să te ferești? Sau poate ai urmărit un concurs de atletism și ai simțit cum ți se accelerează pulsul pe măsură ce alergătorii se apropie de linia de finiș? Sau poate erai la restaurant și, în timp ce ai privit o femeie care se strâmbă la un fel de mâncare, ai simțit cum ți se întoarce (și ție) stomacul pe dos?
Aceste lucruri i-au nedumerit mulți ani pe psihologi, până când, la începutul anilor ’90, niște cercetători italieni de la Universitatea din Parma au descoperit ceea ce acum se numește „neuroni-oglindă“. Este vorba despre un anumit tip de celule nervoase care răspund la fel atunci când efectuăm o acțiune sau când observăm pe altcineva efectuând aceeași acțiune. Neurocercetătorul Giacomo Rizzolatti susține că acești neuroni explică felul în care reușim să „citim“ mintea și emoțiile altor oameni și faptul că simțim empatie față de ei.
Localizarea cerebrală a empatiei
Oamenii de știință au stabilit faptul că tendința spre egocentrism este înnăscută omului, dar o parte a creierului recunoaște lipsa de empatie și corectează automat acest lucru. Este vorba despre girusul supramarginal drept (situat în locul în care se întâlnesc lobii parietal, temporal și frontal) care, atunci când nu funcționează adecvat (sau când trebuie să luăm decizii rapide) duce la o reducere drastică a empatiei.
Circuitele cerebrale sunt maleabile, capacitatea de empatie și compasiune nu este fixă. Toți avem nevoie, din când în când, să ne punem în locul altuia și să ne comportăm cu ceilalți așa cum ne dorim să se poarte ei cu noi.
Cum devenim mai empatici
Studii recente au arătat că meditația de iubire și bunătate poate remodela circuitele neuronale. Tehnica este simplă: acordă-ți câteva minute de liniște pe zi, așază-te confortabil și în tăcere și trimite, cu intenție, gânduri de iubire și compasiune spre prieteni și familie, persoanele cu care te-ai certat, străinii din lume care suferă și nu în ultimul rând ție însăți. Trimite spre toți acești oameni compasiunea ta, iertarea și iubirea ta. Orientarea atenției în mod sistematic spre aceste lucruri este un proces eficient, care te poate face să simți și să percepi mai bine gândurile și emoțiile celorlalți.
Citește și:
- Cine ce face mai bine
- Cum recunoști prieteniile toxice
- Relațiile ne ajută să înflorim sau ne distrug?
Articol preluat din ediția de februarie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Dana Verescu
Foto: pixabay