Gândim şi acţionăm fiecare în felul lui. Unii sunt raţionali, recurgând mereu la argumente, alţii sunt creativi, lăsându-se conduşi de intuiţie. De ce se întâmplă astfel?
Responsabil, ca în multe alte situaţii, este, fireşte, creierul. Mai exact, cele două jumătăţi ale lui denumite emisfere: stângă şi dreaptă, fiecare cu atribuţii specifice. Suntem diferiţi prin modul de a gândi, de a ne raporta la lumea din jur în funcţie de care emisferă este dominantă – cea care o mai dezvoltată. Întrucât funcţiile pe care le îndeplineşte fiecare emisferă sunt atât de diferite, încât am putea asemăna activitatea lor cu întâlnirea dintre un om de ştiinţă şi un artist.
Emisfera stângă a creierului controlează partea dreaptă a corpului, dar este responsabilă şi de capacitatea noastră de a face raţionamente, de a citi, de a scrie, de a gândi logic, de a analiza şi clasifica. Prin ea, orice percepţie e transformată în reprezentare logică. Persoana cu emisferă dominantă stângă este preocupată să numească obiectele şi evenimentele, să le clasifice, să caute explicaţii pentru orice.
Profesiile în care este implicată preponderent emisfera stângă: matematician, fizician, inginer, economist, administrator, medic, jurist.
Emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului, fiind responsabilă de reprezentările nonverbale. Cel emisfera dreaptă dominantă vede în spaţiu, are spirit de sinteză, îşi exprimă rezultatele cunoaşterii în imagini, recurge la asociaţii de idei, reconstruieşte informaţiile cumulate într-un tot unitar, judecând faptele în funcţie de context, nu separat de el. Este imaginativ, intuitiv, creativ.
Profesii în care este implicată preponderent emisfera dreaptă: muzician, dansator, scriitor, psiholog, sculptor, expert în relaţii umane, filosof, actor.
Preponderenţă păgubitoare
Dominanța unei emisfere cerebrale asupra celeilalte afectează modul de a gândi, de a percepe lumea. La unii mai activă este emisfera stângă, iar la alții cea dreaptă, iar la cei foarte norocoşi, ceva mai puţini la număr, ambele deopotrivă. În avantaj sunt, fireşte, chiar aceștia. Întrucât îşi pot folosi la maximum întregul potenţial. Altfel, fiecare în felul lui. Dacă, prin dezvoltarea emisferei stângi, ne dezvoltăm gândirea logică, când mai activă este emisfera dreaptă, putem genera idei noi. Poţi fi însă un foarte bun matematician, de exemplu, având bine dezvoltată emisfera stângă, dar nu vei fi în măsură să aduci ceva nou în respectivul domeniu de activitate. La fel de bine, poţi fi un adevărat „generator de idei“, dar să le risipeşti în stânga şi-n dreapta, fără a fi în stare să pui vreuna în practică. Şi asta, din lipsa de logică a acţiunilor. De ce se întâmplă astfel? Același mare neajuns stă în calea reuşitei fiecăruia, creierul funcţionând optim doar când emisferele conlucrează perfect.
Şi logică, şi intuiţie
Chiar din primii ani de viaţă, toţi cei care se străduiesc să ne ajute „să creştem mari“, părinţii, educatorii, fac tot posibilul să ne determine să ne dezvoltăm emisfera stângă, adică să gândim logic, să analizăm, să clasificăm. Din păcate, nu sunt însă la fel de preocupaţi să ne încurajeze să visăm, să ne dezvoltăm intuiţia şi să recurgem la ea, nu doar la logică atunci când căutăm soluţia vreunei probleme, să ne exprimăm sentimentele şi trăirile.
Aşadar, s-ar părea că, din cauza educaţiei primite, majoritatea persoanelor sunt deficitare în ce priveşte dezvoltarea intuiţiei. Dacă vrem să ne dezvoltăm intuiţia, trebuie să învăţăm a ne folosi emisfera dreaptă a creierului. Cum e posibil? Învăţând să gândim şi altfel decât am fost învăţaţi la şcoală. Altfel spus, ocupându-ne mintea cu activităţi care „stârnesc“ emisfera stângă. Nu e nevoie să-ţi cumperi şevalet şi să te apuci de pictură, este suficient să vizionezi o expoziţie ca, admirând un
Tablou, să încerci a-ţi imagina în ce stare era artistul când l-a realizat, să dai atenţie trăirilor pe care ţi le provoacă o operă de artă, să asculţi muzică clasică, chiar dacă nu ai cine ştie ce cunoştinţe în domeniu ori ureche muzicală, să meditezi, să visezi cu ochii deschişi.
Exemplul pianiştilor
S-a constatat că, în cazul pianiştilor și nu doar al lor, active sunt ambele emisfere cerebrale. S-a găsit şi explicaţia: s-ar părea că mâinile sunt un bun „instrument“ în dezvoltarea creierului. Când sunt folosite ambele în aceeaşi măsură, sunt stimulate ambele emisfere cerebrale. Sigur, nu tuturor le este la îndemână claviatura unui pian, dar poți exersa asta folosindu-te de tastatura computerului: renunţă să foloseşti doar câteva dintre degetele mâinii drepte și încearcă să le folosești pe toate zece.
Citește și:
- Greșeli în căutarea fericirii
- 7 semne că ești pe drumul cel bun
- Cum îți menții și cum îți refaci energia
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr17/04.05.2017
Autor: Olga Sveduneac
Sursa foto: 123rf