
„Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză.“, aşa spune un vechi proverb. Ei bine, băieţii din echipa DiaEuro şi-au dorit asta, cu siguranţă. Şi au reuşit.
DiaEuro este o echipă de fotbal formată în exclusivitate din pacienţi cu diabet din toată ţara. Deşi au de înfruntat multe dificultăţi medicale, nu s-au lăsat descurajaţi niciodată, dovedind că nicio condiţie nu este mai importantă pentru performanţă decât ambiţia. Anul trecut, au reuşit să câştige marele trofeu al Campionatului european de fotbal de sală al persoanelor cu diabet și, ca urmare, campionatul de anul acesta s-a jucat în România, la Cluj, în luna iulie, iar învingători tot ei au fost, surclasând celelalte 15 echipe. Un motiv de mândrie pentru ţara noastră şi un exemplu pentru toţi pacienţii cu diabet din ţară şi nu doar pentru ei.
Greutăți multe, reușite și mai multe
Anul trecut, cel mai bun jucător din campionat a fost Ciprian Palade din Timișoara, iar anul acesta, titlul de golgheter i-a revenit lui Ionuţ Onciu, în vârstă de 26 de ani. Ionuț a început să joace fotbal la vârsta de șapte ani, debutând la echipa de cadeţi a oraşului Victoria, unde în acest moment este antrenor jucător. De atunci a continuat să practice acest sport la diverse cluburi de fotbal, iar faptul că în vara 2005 a fost diagnosticat cu diabet zaharat tip I insulinodependent nu l-a determinat să renunţe la pasiunea lui.
„În momentul în care am aflat că am diabet, am fost devastat şi, recunosc, nu mi-a fost ușor să accept ideea, cu atât mai mult cu cât nu ştiam cum voi mai putea face sport. Imediat după diagnostic, mi-a fost foarte greu să intru într-o echipă şi să mă impun prin performanţă, dar, în cele din urmă, am preferat să mă ambiţionez şi să învăţ să îmi controlez diabetul pentru a putea face sport decât să renunţ pur şi simplu la un vis.“ Și familia și-ar fi dorit uneori să aibă pasiuni mai puțin solicitante și riscante. „Îmi amintesc că, la puţin timp după ce am ieşit din spital, fiind nou depistat cu diabet, familia mea era foarte stresată de fiecare dată când mergeam la antrenamente, pentru că ei se temeau că voi face hipoglicemie. Însă, cu multă voinţă şi cu o foarte bună educaţie medicală primită de la Fundaţia Cristian Şerban din Buziaş, judeţul Timiş, am reuşit să le demonstrez că pot face în continuare sport şi, astfel, ei m-au susţinut şi au încredere în mine!“
Lecție de voință
Dacă ai diabet și faci sport, e nevoie de monitorizare atentă și atenție sporită. Altfel, apar oscilații de glicemie care pot duce la complicații. „Sigur, au fost şi momente mai grele. De exemplu, îmi amintesc de o situaţie în care, în timpul unui meci, am simţit că îmi scade glicemia. Fiind un meci important, în care eram foarte angajat, am decis să continui să joc şi nu am ieşit de pe teren pentru a-mi măsura glicemia. Din cauza efortului fizic depus şi a faptului că nu mi-am tratat glicemia în scădere, la finalul meciului am fost aproape de comă diabetică. Norocul meu a fost că un prieten, care ştia de problema mea, şi-a dat seama că este ceva în neregulă, mi-a dat zahăr şi mi-am revenit imediat. Paradoxal, atunci când glicemia este foarte mică, nici simptomele nu mai sunt atât de acute şi chiar se poate întâmpla să nu mai simţim că avem o problemă. De aceea, trebuie ca măcar un coechipier sau antrenorul să ştie faptul că avem diabet şi să fie instruit cum să ne ajute, în cazul în care noi nu suntem atenţi şi nu ne putem trata singuri hipoglicemia“, ne-a explicat Ionuț.
Diabetul, un obstacol ce poate fi depășit
Cu supraveghere medicală, pacienții cu diabet pot obține rezultate excelente, indiferent de sportul practicat. „Pentru a face sport de performanţă, este esenţial să-ţi cunoşti organismul şi condiţia medicală, este nevoie de un control glicemic foarte bun, îmbinat cu o alimentaţie sănătoasă. Urmărind aceste aspecte importante, se poate face performanţă cu diabet. Riscurile sunt minime dacă se respectă anumiţi parametri de glicemie, alimentaţie şi de insulinoterapie. Atenţia sporită trebuie să existe şi la dozarea insulinei şi a carbohidraţilor, înainte, în timpul efortului şi după efortul fizic. Important este că, ştiind cum să facem ajustările potrivite, performanţa sportivă poate să fie la fel de ridicată ca a persoanelor care nu au diabet!“
100% campioni
După al doilea an cu rezultate excelente la campionatul european, Ionuț și echipa lui au numai motive de mândrie: „Pentru mine, acest titlu este unul foarte important şi omagiază toţi anii în care m-am antrenat şi am luptat pentru pasiunea mea. Practic, bucuria câştigării consecutive de către echipa României de diabet a titlului de campioni europeni a fost dublată de bucuria titlului de golgheter. Acest final de campionat DiaEuro a fost o explozie de emoţie, recunoştinţă şi de îndârjire pentru ca, împreună cu echipa mea, să demonstrăm că România are cea mai bună echipă de fotbal de diabet!“
Un model de urmat
Diagnosticul de diabet nu este nici pe departe unul tragic. Cu puțin efort, poți să ai o viață normală și chiar să te depășești pe tine. „După acel moment de acomodare cu diagnosticul, am făcut în continuare tot ce mi-aş fi dorit şi dacă nu aş fi avut diabet sau poate chiar am făcut mai mult. Poţi avea o viaţă perfect normală şi face absolut orice îţi doreşti. Cel mai important sfat pentru un tânăr diagnosticat cu diabet este să nu îşi piardă încrederea, să nu dispere şi să nu creadă, la fel cum am crezut eu la început, că, odată cu diagnosticul de diabet, totul s-a terminat. Printr-o bună relaţie de colaborare cu medicul lui diabetolog, să îşi însuşească cât mai multe cunoştinţe despre diabet şi să ajungă să fie propriul lui medic, deoarece diabetul este o boală cronică şi, atunci, dacă ne dorim o viaţă cât mai apropiată de cea normală, noi trebuie să fim propriul medic 24 de ore din 24. L-aş sfătui să nu renunţe niciodată la visurile lui, ci, din contră, să lupte şi mai mult pentru ele. Şi să gândească pozitiv, pentru că şi lui i s-ar putea aplica acelaşi principiu care mi s-a aplicat mie: «Dumnezeu îţi închide o uşă, dar mereu îţi deschide o fereastr㻓, spune Ionuț.
Ce spune specialistul
Medicul echipei naționale de fotbal de sală a României (DiaRomânia), Daniel-Tudor Cosma, medic rezident Diabet zaharat, Nutriție și Boli metabolice, ne-a explicat cât de importantă este mișcarea pentru persoanele cu diabet.
Exerciţiul fizic, dieta şi tratamentul medicamentos şi/sau cu insulină constituie triada care asigură succesul tratamentului unei persoane cu diabet zaharat. Exerciţiul fizic are un rol esenţial nu doar în tratamentul diabetului zaharat, ci şi în prevenţia tipului II de diabet zaharat.
Pentru o persoană cu diabet zaharat, se aplică principiul: „Cu cât mai multă mişcare, cu atât mai multă sănătate“. Vechile recomandări erau de cel puţin 30 de minute de exerciţiu fizic zilnic de intensitate moderată, minimum cinci zile pe săptămână, sau cel puţin 20 de minute de exerciţiu fizic intens de tip cardio, minimu, trei zile pe săptămână. Mai nou, recomandăm creşterea acestei perioade la 45-60 de minute. Cel mai des recomandate sunt aşa-numitele activităţi aerobe (mers pe jos, jogging, mers pe bicicletă, înot, dans). Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte valorile glicemiei, previne sau încetineşte apariţia complicaţiilor bolii, creşte tonusul cardiovascular, scade nivelul grăsimilor din sânge, asigura bună funcţionare a sistemului muscular şi osos şi ameliorează considerabil tonusul psihic şi stima de sine.
Citește și:
Simona Amânar: Echipa, mai presus de individ
Victor Costache, căpitan în echipa inimii
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.36/10.09.2015
Autor: Andreea Cohuț
Sursa foto: arhiva personală