Multe femei, determinate în mare parte de educație și în mai mică măsură de o inerție atitudinală, au senzația că fericirea este ceva ce li se întâmplă dacă au noroc. Așteptăm, pasive, să ne pice norocul din cer. Dar dacă lucrurile sunt mai simple? Dacă, la fel ca orice altă abilitate, fericirea se învață?
În Copenhaga, există un Institut al fericirii, unde specialiști din diferite domenii (psihologie, antropologie, economie, științe politice, filosofie și design) s-au adunat și au studiat ce îi face fericiți pe oameni. În plus, după ce au determinat care sunt factorii ce contribuie la fericire, aceștia au pus la punct cursuri care urmăresc să le dezvolte participanților abilitatea de a fi fericiți. Să începem cu rezultatele studiilor.
Ce stă la baza fericirii
Așa cum analizele economice studiază câteva criterii care dau măsura prosperității unei națiuni, la fel se pot stabili indicatori valizi pentru a măsura fericirea sau, cel puțin, calitatea vieții. Conform angajaților Institutului fericirii, dimensiunile care trebuie avute în vedere când vorbim de fericire sunt dimensiunea cognitivă, cea afectivă și cea etică, care se referă la virtuțile morale și la acțiunile corecte. Dimensiunea cognitivă se referă la satisfacția generală în viață, cea afectivă se concentrează pe tipul de emoții pe care le are cineva zilnic (pot fi negative sau pozitive, de exemplu: bucurie, îngrijorare, stres), iar dimensiunea etică se orientează pe scop și sens al vieții. Toți indicatorii sunt subiectivi, deoarece cercetătorii voiau să știe ce simt oamenii în legătură cu viețile lor. După chestionarea, validarea indicatorilor și calcularea scorurilor, specialiștii au observat că nivelul de fericire depinde de relațiile sociale, de scop, de datele genetice, de vârstă, de statutul social și profesional, de venit, de stima de sine, de aspirații, de sănătate, de starea civilă și de modul de a petrece timpul. În mare însă, există trei categorii care influențează fericirea:
– cele pe care nu le putem schimba (biologia),
– cele pe care le putem schimba în timp (tiparele și atitudinea) și
– cele pe care le putem schimba începând de azi (comportamentul).
Cercetătorii de la Institutul fericirii s-au concentrat pe ultimele două dimensiuni, asupra cărora putem acționa, și au pus la punct nimic altceva decât un curs practic la care se poate înscrie oricine, în care predau fericirea.
Absolvent al cursului de fericire
După ani de studiu, Meik Wiking, directorul Institutului fericirii, a observat că există șase factori care afectează fericirea. Mai întâi, oamenii trebuie să afle ce este fericirea și cum funcționează mecanismul psihic responsabil de ea. Ceilalți factori sunt banii, libertatea, sănătatea, încrederea (aici este inclusă și bunătatea) și, cel mai important, relațiile. Înțelegând mecanismele psihice care declanșează starea de fericire, precum și factorii cei mai importanți care contribuie la ea, treptat, putem să ne educăm atitudinea și felul de viață astfel încât să devenim fericiți literalmente.
Stabilitatea financiară joacă un rol important și oricine poate învăța cum să-și administreze bugetul cât mai eficient, astfel încât să fie pregătit oricând să facă față eventualelor situații problematice. Un bun management al banilor constituie o bază solidă pe care, mai departe, se poate ridica castelul fericirii. Pentru asta e nevoie de o abordare realistă și pragmatică a resurselor de timp și de energie.
Pentru majoritatea oamenilor, a observat Wiking, relațiile de prietenie și de dragoste sunt cele care dau măsura fericirii. De aceea, este bine să ne înconjurăm mereu de oameni care ne sunt benefici, pe care îi iubim și care ne iubesc. Relațiile sunt importante, dar asta nu înseamnă că trebuie să le păstrăm cu orice preț, chiar și atunci când devin toxice. Este important să avem în jur oameni care ne iubesc, chiar dacă din când în când anturajul se schimbă. Cum putem ști dacă o persoană sau o situație contribuie la starea noastră de fericire? Este simplu! Fericirea înseamnă o stare de calm general, de relaxare fizică și psihică, o lipsă de tensiune combinată cu echilibru mental. Dacă situațiile în care ne aflăm sau oamenii cu care avem legături ne fac să ne simțim astfel, atunci contribuie la bunăstarea noastră. Mai întâi, trebuie să ne educăm să atingem această stare de calm și de echilibru, prin schimbarea tiparelor de comportament distructiv, prin renunțarea la obiceiurile care nu ne fac bine și prin adoptarea unor comportamente și atitudini care urmăresc obținerea echilibrului și a păcii interioare.
Citește și:
Articol preluat din ediția de mai 2018 a revistei Femeia.
Autor: Dana Verescu
Foto: pixabay