Esti aici
Femeia.ro > Familie > Relații și sex > Psihologie > Sociodrama, antrenament pentru „păsare“

Sociodrama, antrenament pentru „păsare“

Sociodrama este o metodă de acțiune prin care poți ajuta un grup să își spună povestea, s-o înțeleagă mai bine și, dacă este cazul, s-o schimbe. Aceasta este definiția.

Irina Ștefănescu, singurul practicant și formator complet în sociodramă din România, ne povestește așa, mai pe înțelesul nostru, cum ne putem folosi de spectacol și roluri pentru a ne înțelege pe noi și, implicit, lumea în care trăim. „Sociodrama poate folosi oricui dorește să înțeleagă mai bine comunitățile, grupurile și lumea largă în care trăiește, în timp ce se înțelege și pe sine mai bine. Folosește oamenilor din organizații, din varii comunități, din asociații profesionale, în grupuri de suport, copiilor și tinerilor în școli etc. Le-ar folosi grozav și politicienilor la orice nivel.“

De la căutător de creiere la antrenor de creiere

În 1996 a absolvit Chimia, la Universitatea din București. Și timp de 12 ani a fost head-hunter (căutător de creiere, în traducere liberă) pentru piața medicală din România. În această calitate a încercat să facă lucrurile cât mai bine. Așa a descoperit psihodrama și, mai târziu, sociodrama. Pe care astăzi le folosește pentru terapeutica diverselor grupuri din domeniul sănătății, băncilor și asigurărilor, educației. „Ca sociodramatist și practician al metodelor de acțiune, fac voluntariat cu tineri, copii și cu profesorii acestora.“

Terapeutică pe roluri

Sociodrama este o metodă fost creată de Jacob Levi Moreno, născut în România în 1889, format în Austria și afirmat în Statele Unite ale Americii. Își are originea în teatrul spontaneității creat de Moreno la Viena între cele două războaie mondiale. Nu este o terapie în sine, în sensul clasic, însă are efecte terapeutice dacă ne gândim că lucrăm cu roluri, le numim, le clarificăm și le modulăm unii față de alții pentru a funcționa împreună cât mai adecvat. Este, pe de altă parte, un antrenament: ne antrenează capacitatea de a privi oamenii și lucrurile în ansamblu. „Este o capacitate pe care noi, femeile, avem nevoie să o antrenăm un pic mai mult decât bărbații. Suntem proiectate genetic să avem grijă de mulți oameni și multe lucruri fiind foarte atente la detalii.“ Traiul în peșteră nu avea nevoie de priviri de ansamblu, ci de detalii: focul, mâncarea, copiii. Dacă am face acest antrenament prin sociodramă, am fi și mai eficiente în viața noastră personală și profesională: muncă mai puțină, rezultate mai bune.

Sunt fascinată la fiecare sesiune de modul în care sociodrama pune în valoare și antrenează inteligența colectivă, deosebit de prețioasă. Vă pot spune că împreună, folosindu-ne inteligența colectivă, putem crea și realiza lucruri cu adevărat mărețe.

Învățăm să ne pese

Ce face sociodrama? Ne învață să fim spontani, dar cu cap, să ne pese, să gestionăm diverse situații în grup. „Sociodrama ne antrenează redescoperirea spontaneității, pentru că fără spontaneitate nu putem dezvolta o sociodramă. Bază a creativității, spontaneitatea este capacitatea noastră de a răspunde în mod adecvat unor situații cu totul noi. O femeie spontană este și mai frumoasă, și mai atrăgătoare, mai creativă, mai jucăușă și, în final, mai fericită. Am inventat un cuvânt când povestesc despre sociodramă: păsarea. Daca există cuvântul nepăsare, sociodrama antrenează tocmai opusul: a-ți păsa, păsarea. Vedem și trăim în direct pe scenă acțiunea și începem să înțelegem mai mult și mai bine bunele intenții din spatele comportamentelor, motivațiile acțiunilor și, mai ales, impactul acestora asupra altor persoane. La pachet cu păsarea, antrenăm și empatia.“

Un om este cu atât mai sănătos cu cât este capabil să joace o paletă cât mai diversă de roluri în mod adecvat.

Irina Ștefănescu – Practica sociodramei antrenează un șir lung de competențe, pe care le-aș rezuma astfel: a trăi frumos și bine împreună cu ceilalți.

Cum decurge o sesiune de sociodramă

  1. Mai întâi, se stabilește grupul, după ceea ce oamenii aceia vor să vadă, să înțeleagă mai bine, să regleze.

De exemplu: „Ne cam încălecăm rolurile și responsabilitățile și am vrea să le clarificăm“ sau „suntem un departament nou și ne cam luptăm cu celelalte departamente pentru dreptul la informație sau alte resurse“ sau „suntem o asociație profesională și simțim că ne pierdem direcția, am vrea să o redefinim“ ori „vorbim cu toții, dar nu comunicăm cu adevărat și pierdem timp și energie“.

  1. Urmează o etapă de încălzire, în care oamenii se mișcă, intră în contact unii cu alții prin diverse exerciții, vorbesc, își redescoperă expresivitatea corporală și se pregătesc să devină actori în propria poveste, își activează spontaneitatea pentru ei sunt cei care vor găsi soluțiile.
  2. Este pusă în scenă povestea lor: situația care nu le convine sau cea în care și-ar dori să fie, extindem scena și în afara cadrului acelui grup, oamenii joacă diverse roluri și descoperă cum ar putea funcționa grupul lor.
  3. Sunt împărtășite părerile: despre rolurile jucate, experiențele anterioare (și aici se produce mare parte din învățare), lumea în care trăim.

Pentru părinți și copii

Pare ciudat, dar sociodrama, spune Irina Ștefănescu, ar ajuta mult în relația părinte-copil. Dar și pe copii, să învețe lucruri. De altfel, timid, în manualele noi există multe exerciții numite „joc de rol“. Exact asta înseamnă: sociodramă. „Copiii învață foarte ușor cu metode de acțiune, de la cum să se poarte până la a învăța despre lume, științele naturii, matematică etc. Și gramatica se poate învăța în acțiune! Părinții ar beneficia de o înțelegere și mai bună a nevoilor copiilor și și-ar putea gestiona atitudinea și comportamentele și mai armonios pentru întreaga familie, iar împreună, părinți și copii, ar putea beneficia de o mai bună comunicare, ar putea învăța împreună și și-ar putea dirija energia în a contribui mai mult și mai bine în societate. Cred cu tărie că sociodrama și metodele de acțiune practicate în școli ar atenua mult pierderea spontaneității de care avem mare nevoie cu toții.“

Citeste si:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.05/2018
Sursa foto: PR

Comments

comments

Leave a Reply