Esti aici
Femeia.ro > Familie > Scenarii din neamul strămoșilor

Scenarii din neamul strămoșilor

Ce crezi despre expresia blestemul neamului? Îți trezeşte un vag sentiment de teamă amestecată cu o doză mare de ironie? Ar trebui să ştii că multe probleme pe care le ai își au cauzele în evenimente și situații prin care au trecut unii dintre înaintașii tăi.

Așchia nu sare departe de trunchi, spune un proverb românesc, dar fiecare popor are un proverb similar. Asta înseamnă că influenţa strămoşilor asupra destinului fiecăruia dintre noi a fost observată cu mult timp înainte de apariţia unor științe moderne precum genetica, psihogenetica.

Iată un exemplu: ai observat probabil că în ţara noastră mamele, chiar şi cele foarte tinere, sunt uneori pur şi simplu obsedate în privinţa hrănirii copilului. Dacă cineva din afară asistă la o asemenea scenă, nu reușește să înţeleagă logica mamelor şi bunicilor noastre. Întrucât cea mai banală logică spune că o fiinţă umană nu poate să moară de foame dacă are alături un frigider plin – instinctul de autoconservare nu va permite acest lucru. Dar iată că psihogenetica susţine că acest comportament al femeilor este consecinţa „mesajului strămoşilor“ legat de insuficienţa hranei, de perioadele de foamete din istorie, de perioadele de război sau secetă. Odată conştientizată problema, ea poate fi rezolvată.

Temerile strămoşilor

Psihogenetica poate avea o relaţie directă şi cu cariera ta. Uneori, trecutul îndepărtat poate ascunde cauzele eşecurilor tale de astăzi, ale neîncrederii şi ale diferitelor tabuuri.

Să luăm un exemplu. Problema unei tinere, o vom numi Ana, consta în faptul că nu se simțea deloc bine în apropierea şefului. Acesta, un bărbat atrăgător, cu o familie minunată, un boss de nota zece, nu o agresa verbal și nici nu se gândea să-i facă vreun avans tinerei contabile. Cu toate acestea, în timpul fiecărei şedinţe, Ana începea să se sufoce şi căuta cu febrilitate prin buzunare inhalatorul, fiindcă simțea că o apucă o criză de astm. Prezenţa unui bărbat autoritar o sufoca în sensul propriu al cuvântului. Soţul Anei era un om cu totul diferit de şeful ei, blând, timid, de casă. Cu el se simţea în largul ei, nici vorbă de accesele de sufocare. Dar era suficient să vină la serviciu ca totul să înceapă din nou. Pentru ca în locul ei să meargă altcineva la ședință sau să-i prezinte un dosar şefului, era dispusă să facă orice. Şi această situaţie ar fi durat multă vreme dacă Ana nu s-ar fi îmbolnăvit de pneumonie. Din fericire, una dintre prietenele ei cunoștea un psiholog pasionat de psihogenetică. El a pus-o pe Ana să facă un sondaj în rândul întregii familii şi să afle zeci de istorii de familie.

Astfel, a reieşit că mama ei, copil fiind, a fost martora unei drame de-a dreptul shakespeariene: tatăl ei, bunicul Anei, într-un acces de gelozie nebună, era cât pe ce să-și stranguleze soția, pe bunica Anei. Scena nu s-a repetat niciodată; mai mult, nimeni nu a mai adus vorba despre acest incident niciodată. Mama Anei şi-a amintit că şi ei i se întâmplase să aibă crize de sufocare după certurile cu soţul, o personalitate puternică şi autoritară. Iar Ana a primit această „moştenire“ într-o formă foarte virulentă.

Ce-i de făcut

Tratamentul a fost dificil şi de durată. La baza lui s-a aflat ideea că trebuie făcută (în gând sau în realitate) o acţiune interzisă şi obţinut un rezultat pozitiv. Ana îşi imagina scene din viaţa de birou, la care lua parte, evident, și şeful ei, iar în acelaşi timp se gândea la momente plăcute din existența ei, încercând să le suprapună, să creeze conexiuni între ele. Când a reuşit asta, accesele de sufocare au încetat.

Din vorbă-n vorbă

Un alt exemplu. Chiar din copilărie, o tânără, o s-o numim Laura, avea impresia că întreaga lume îi este ostilă. Suferea şi din cauza nedreptăţii celor din jur, şi pentru că avea o părere proastă despre ea însăși. În acelaşi timp, era genul care nu refuză pe nimeni şi o mulţime de oameni profitau de acest lucru: începând cu femeia de serviciu de la birou, continuând cu colegii de muncă şi terminând cu prietenele cele mai apropiate. Când Laura s-a interesat de istoria familiei sale, a reieşit că bunica ei avusese nouă copii şi, conform povestirilor din familie, ea era un om bun şi blând, care încerca să-i ajute pe toţi şi să le uşureze viaţa. Mama Laurei era casnică şi îi ajuta pe toţi frații, verii și cumnații: ea le călca sau le cosea câte ceva când aveau nevoie, ea le supraveghea copiii când erau plecați de acasă și tot ea stătea mereu în bucătărie în timpul sărbătorilor de familie. Toate acestea îi luau mult timp şi, de cele mai multe ori, nu-i aduceau satisfacţii, fapt despre care îi povestea mereu fiicei. Iar Laura repeta de fapt acest scenariu de familie – deja la a treia generaţie. În acest caz, experienţa negativă s-a transmis prin povestiri.

Un scenariu propriu

Dacă ești mereu victima micilor traumatisme casnice şi a tot felul de păţanii, ar fi bine să analizezi istoria părinţilor, a bunicilor şi a tuturor rudelor apropiate. Ce accidente sau neplăceri repetate li s-au întâmplat şi i-au marcat ori au jucat un rol decisiv în viaţa lor? Nu permite ca acestea să devină şi scenariul vieţii tale. Dar, pe de altă parte, poate că ai o mătuşă care şi-a urmat cu curaj soţul în exil, în locuri uitate de lume, unde au luat viața de la capăt, sau poate bunica cuiva din familie, rămasă văduvă de tânără, a reuşit să crească și să pună pe picioarele lor trei copii. Sunt destine pe care le poți lua drept exemple și îți poți construi un scenariu similar pentru propria viaţă, spărgând tiparele „moștenite“ în subconștient.

Ce spune arborele genealogic

Pregătește-te pentru faptul că nu toate tainele de familie vor fi uşor de dezlegat. Însă, dacă te înarmezi cu răbdare, poți afla multe lucruri interesante despre propria persoană.

l Încearcă să-ți desenezi propriul arbore genealogic.

l Află care dintre strămoşi a lăsat în urma sa cele mai vii amintiri, cine din familie a fost un renegat, cine un martir şi cine a fost un om fericit.

l Gândește-te al cui destin seamănă cu al tău, cine a avut probleme similare cu cele pe care le-ai avut sau le ai tu acum.

l Dacă ai posibilitatea, înscrie-te la un curs de inițiere în psihologia familiei sau citește cărți pe această temă.

l Nu uita că istoria familiei tale poate fi o sursă de inspiraţie, poate că în ea vei afla sursa problemelor tale. În viaţă nimic nu e imposibil, la urma urmei, tu faci parte din această familie!

 

Citește și:

 

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr3/26.01.2017
Autor: Burda Romania
Sursa foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus