Esti aici
Femeia.ro > Featured Homepage > Anca SUCIU – O jurnalistă care crede în responsabilitatea presei

Anca SUCIU – O jurnalistă care crede în responsabilitatea presei

Anca Suciu este cea care ia la întrebări politicienii într-un mod direct și fără ocolișuri, în emisiunea Studio Politic, de la Digi24. Ea ne-a povestit despre diferența dintre jurnalismul de teren și live-ul din studio, dar și despre ce înseamnă începutul în această meserie. Este o persoană foarte activă, îi place să citească și spune că inspirația și-o ia de la oamenii de lângă ea.

Mediul politic este o junglă sau un spațiu prietenos? 

Dacă suntem sinceri cu noi înșine și reușim să facem câțiva pași în spate și de acolo să privim lumea politică, în ansamblul ei, putem remarca reprezentarea poporului român. Întâlnești oameni ai junglei, dar și oameni prietenoși, asemănători ție. Este o junglă urbană, uneori mult prea detașată de omul de rând.

Ce crezi că te-a învățat meseria de reporter?

Să am încredere în mine, să fiu curioasă și să nu mă mulțumesc cu Lasă că merge și așa!.

Ți-ai făcut prieteni politicieni?

Sunt oameni pe care îi apreciez pentru ambiția lor și pentru modul în care evoluează, ori pentru capacitatea lor de a rămâne aceiași, indiferent dacă și-au schimbat statutul, funcția. Sunt politicieni cu care am o relație bazată pe încredere și respect, nu aș putea să o numesc prietenie, pentru că între mine și ei este strict o relație profesională.

Cât timp îi trebuie unui absolvent de jurnalism să se acomodeze și să învețe regulile acestei lumi? Și știe absolventul câte ore trebuie să stea, în frig sau pe caniculă, ca să afle o informație și să transmită știrea?

Întâi de toate, nu cred că trebuie să fii absolvent de jurnalism ca să fii un bun jurnalist. Eu am studiat Jurnalismul, dar am colegi specializați în economie, ori sunt absolvenți de Politehnică și sunt sclipitori în meseria aceasta. Sigur, studiul te ajută să vezi lucrurile altfel, dar practica te șlefuiește. Eu cred că e mai important respectul pentru ceea ce faci și față de cei care îți urmăresc știrile. Primul lucru care trebuie învățat este cum să vinzi adevărul, cum să îl faci atractiv, fără să exagerezi detaliile. Pare ușor, dar e cea mai mare provocare.

Meseria asta se fură de la cei mai experimentați. După ce îți alegi domeniul și te obișnuiești cu sursele, lucrurile devin mai ușoare. Nimeni nu s-a născut învățat. Cât despre cât de greu se află o informație, asta vine odată cu timpul. Dar mi se întâmplă și azi să obțin greu o informație, pentru că autoritățile nu sunt complet transparente. Pe de altă parte, cele mai bune știri sunt cele care se obțin cel mai greu.

Presiunea jobului este mai mare pe teren sau în studio, fiind vorba tot de live?

Pentru mine, presiunea a fost la fel de mare. În studio ești mult mai vizibil, orice lacună pe care o ai se vede și ești nevoit să reacționezi foarte rapid. Ai avea nevoie de un google, ori să dai un telefon pentru mai multe detalii, dar nu ai cum. În live-ul din platou ești tu cu ceea ce știi până în acel moment.

Pe teren nu ești mereu în lumina reflectorului și ai timp de documentare înainte de live, dar nu mereu. Intri în direct de la evenimente în desfășurare și e o presiune mare. Mai e și o competiție mare cu ceilalți jurnaliști. Vrei să fii primul care află știrea, iar pentru asta stai ore în șir tensionat, sub presiunea redacției, care la fel așteaptă de la tine „să dai primul știrea”.

Care a fost cea mai surprinzătoare întâlnire la emisiunea Studio Politic?

Surprinzătoare? Nu asociez cuvântul cu un anumit invitat. Sunt aceiași oameni pe care i-am intervievat din postura de reporter. Pentru mine e o normalitate să pun întrebări.

Cum te pregătești pentru emisiune, de unde îți iei informațiile?

E un proces continuu. Îmi iau informații inclusiv în timpul emisiunii, din răspunsurile invitaților, citesc tot timpul știri, ascult declarațiile oficialilor, urmăresc online dezbaterile din Parlament. De asemenea, cer părerile parlamentarilor, primarilor, constituționaliștilor dacă am nelămuriri referitor la o informație. Mai sunt și jurnaliștii Digi24, foarte buni, vin mereu cu informații noi în redacție. Sunt norocoasă că fac parte din această echipă. Multe informații vin chiar în timpul emisiunii. Îmi place să lucrez sub presiune, să simt adrenalina.

În mod obișnuit ești adepta întrebărilor incomode?

Definiția întrebărilor adresate de un jurnalist e legată de acest caracter incomod. Sunt jurnalist.

Crezi că jurnalismul mai este a patra putere în stat?

Jurnalismul este a patra putere în stat tocmai prin legătura pe care o are cu publicul. Da, cred că presa are în continuare mare putere. Dar poate e nevoie de un reminder. Jurnaliștii trebuie să fie vocea omului de rând, să pună întrebările pe care le-ar pune orice antreprenor tânăr, să ceară soluții concrete pentru victimele violenței domestice și lista poate continua.

Lumea se împarte ca opinie politică, după postul TV pe care îl urmărește. Echidistanța și a doua opinie crezi că ajută la educarea publicului?

Da. Eu cred în responsabilitatea presei de a educa. Din punctul meu de vedere, oamenii ar trebui să urmărească știrile pentru a-și completa informațiile, nu pentru a-și justifica propriile păreri, nici pentru a crede pe nemestecate ce apare la știri.

Te uiți și acasă la știri?

Da, la fel urmăresc și debate-urile din prime-time.

Tu ce mai faci când te rupi de lumea politicului?

Orice e posibil acum, în pandemie. De curând m-am mutat, așa că noua mea preocupare este designul interior.

Despre știriști nu se știe decât că… moderează sau prezintă știri. Ce ai vrea să știe publicul tău despre tine?

Mi-ar plăcea să rețină că sunt un om ambițios și responsabil în munca mea.

Călătorești, te plimbi în parc, mergi cu bicicleta?

Ori de câte ori am ocazia. Dacă ar fi după mine, aș pleca în fiecare weekend pe undeva. Munte, mare, city-break, doar să nu stau locului.

Intri în bucătărie des?

Asta e o întrebare-capcană. Să răspund fără ocolișuri: de o vreme gătesc tot mai rar.

Te inspiri de pe net sau știi preparate de la mama, de acasă?

Atunci când gătesc, o sun pe mama să o întreb ce și cum. Dar și Jamila Cuisine e o excelentă sursă de inspirație.

Te vezi des cu ai tăi? Cum ai rezolvat asta în pandemie, între dor și nevoia de a-i proteja?

Ne-am văzut rar de tot în pandemie, însă vorbim la telefon zilnic.

Primăvara asta ți-a adus flori, iubire sau speranțe?

Ador să primesc flori! Îmi amintesc de copilăria cu mama – radia când așeza vaza cu flori pe masa din bucătărie. Împart un secret cu voi: am cel puțin un înger păzitor care se asigură să am mereu de toate, și iubire și speranță și putere să merg mai departe atunci când am eu senzația că e greu.

Ce mai citești?

Din ce am citit recent mi-au plăcut Acolo unde cântă racii, Dulcele Bar, Învățare, Un bărbat pe nume Ove, dar citesc și cărți motivaționale ori de psihologie sau istorie.

De unde îți vin de obicei inspirația, ideile, bucuria?

De la oamenii de lângă mine. Mai întâi cei dragi, pentru că îmi oferă liniștea că sunt iubită și ocrotită, dar îmi păstrez mintea deschisă pentru toți cei cu care mă intersectez. Învăț de la oameni cum nu trebuie să fiu, dar și cum să mă bucur de cine sunt.

Text interviu: Ivana Iancu
Foto copertă și interviu: PR

 

Comments

comments

Lasă un răspuns