Esti aici
Femeia.ro > Frumusete > De-ale lui 2011

De-ale lui 2011

Se scriu inainte de 31 decembrie, dar la miezul noptii, la pocnetul sampaniei si la prima ploaie de artificii, lista prinde viata. Termen de valabilitate, un an. Sfarsitul lui 2011 te va gasi bifand realist in lista de acum. S-au facut topuri, fireste, topurile merg cu orice. Si cele mai fierbinti rezolutii sunt cele care se afla si in capul listei mele de mai jos:

  • Sa petrec mai mult timp cu cei dragi
  • Sa fac mai mult sport
  • Sa dedic mai mult timp hobby-urilor mele
  • Sa scap de datorii
  • Sa invat ceva nou in fiecare zi
  • Sa ajut oameni nevoiasi
  • Sa ma organizez
  • Sa ma uit din ce in ce mai putin la televizor
  • Sa citesc cat mai des carti bune si sa le sI termin
  • Sa nu mai citesc tabloide nici macar pe internet
  • Sa stau cat mai putin timp pe internet
  • Sa-mi fac timp pentru prietenele din copilarie
  • Sa tin cel putin o cura de purificare pe an
  • Sa mananc mai putina ciocolata si mai multe fructe
  • Sa ma joc zilnic cu copiii mei
  • Sa economisesc bani lunar
  • Sa nu mai arunc paine
  • Sa nu mai uit sa spun Tatal nostru cand ma culc
  • Sa fiu mai calma
  • Sa merg cu bicicleta

As putea sa mai scriu, sigur si tu ai alte dorinte de adaugat, de schimbat, totul e sa nu ramana doar un sir de ganduri, ci sa existe undeva, in primul sertar, scrise clar pe o hartie. De fapt, desi par lucruri atat de diferite, tot ce am scris mai sus inseamna un singur lucru: ca vreau sa vad valoarea, ca nu mai vreau sa trec peste ea, ca vreau sa o bag de seama, ca nu mai vreau sa o aman facand alte lucruri fara valoare adevarata.

Foarte aproape de mine, valoarea inseamna familia. Ceva mai departe de mine, valoarea inseamna oamenii profunzi pe care nu m-as satura sa-i ascult. De pilda Dan Puric. Si mai departe, sunt cartile, Mark Haddon de exemplu, vorbesc de el pentru ca pe el il citesc in momentul asta. Apoi, valoroase sunt toate intamplarile la care particip sau nu, dar care ma influenteaza, care ma determina sa gandesc diferit, care fac din mine un om mai bun.

Intr-un timp, aveam reflexul nesanatos de a frunzari pe net toata maculatura virtuala a tabloidelor romanesti. Si imi consumam din timpul meu, din viata mea, in fond, sa aflu de acolo multe lucruri. Cum a fost acela despre o tanti, „Iguana”, despre care reporterul spunea ca e o „frumoasa prezenta de pe prima scena romaneasca”. Prima scena romaneasca?? Pai atunci pe Alina Cojocaru, prim-balerina de la Covent Garden, cand o mai invitam sa danseze in Romania, unde o s-o chemam? Ca prima scena e ocupata.

Chiciul (nu-i zic kitsch, ca ala e un curent artistic, unde penibilul e un act deliberat), chiciul se propaga mai nebunesc decat manelele, la televizor, pe strada in reactiile oamenilor nervosi, prin malluri in dezacordurile si in mersul leganat al pustilor de bani gata. Si de acolo mai departe, pe net, in dialogurile inimaginabile care se scurg la subsolurile articolelor de ziar…

Fara sa vrei, chiciul te ajunge pana la urma si incepi sa-l accepti ca parte din viata, asemeni E-urilor din mancare de care cu greu mai poti sa te feresti. Si totusi, vine o zi in an, in care dai tare in laptop un colind maramuresan: „Gre iernuta s-o pticat/ Oile tate-o zderat”, sau „Puica neagra” (asculta-l neaparat) si iti asterni pe o foaie proaspata, dorintele care te vor calauzi in 2011. Si pasii te vor duce, vrajiti, intr-acolo. Totul e sa stii exact ce vrei. Sa ai un an mai bun, asa cum il speri!

  • Luana Muresan, Redactor-Sef Femeia.


Lasă un răspuns

Sus