Toată lumea povestește despre mâncare super, despre superalimente. Nimic de zis, așa or fi, dar și mâncarea noastră de toată ziua este la fel dacă o pregătești cum se cuvine și nu mănânci cât haplea.
În plus, pe cât de sănătoase sunt alimentele din farfurie, pe atât sunt de folositoare în medicina populară. Și nu doar ca alimente medicament, ci și ca prim ajutor. Pentru exemplificare, am luat trei feluri de mâncare, la îndemână, la fel de potrivite pentru prânz sau cină, și ne-am pus pe analizat.
Mușchi de porc cu cartofi
La cuptor. Nu e mare filosofie în gătitul fripturii cu pricina. Doar tăvălești mușchiul prin sare, piper măcinat mai mare de toate culorile și-l împănezi cu usturoi, apoi îl dai la cuptor, într-o tavă încăpătoare în care ai pus apă și un picuț de ulei. Când mușchiul începe să se facă, adaugi cartofii în sosul ăla și un fir sau două de ceapă și/sau usturoi verde. Și lași până-i gata (40-50 de minute). Carnea de porc nu este nici pe departe atât de nesănătoasă precum îi este faima. Este cea mai bogată în vitamina B1, ajută la buna funcționare a sistemului nervos și stimulează metabolismul hidrocarburilor. Are avantajul că-i poți înlătura grăsimea și conține colesterol mai puțin (când e slabă) decât anumite părți ale puiului. Cartofii copți sunt și ei la fel de buni (așa cum am văzut într-un număr trecut al revistei), iar despre usturoi știm cu toatele că este cel mai bun antibiotic natural.
Leacuri la moment
Carne crudă. Chiar rece să fie, este eficientă în tratarea incipientă a vânătăilor.
Cataplasme cu cartof. La fel, crud, tăiat felii, aplicat pe tâmple sau pe ceafă, ia durerea de cap (chiar și migrena) cu mâna.
Cataplasme cu usturoi. Toci câțiva căței de usturoi, pasezi împreună cu puțin ulei de măsline și aplici pe tălpi. Sunt eficiente în bolile respiratorii.
Nu există niciun argument contra cărnii de porc. Porcul nu este un animal rumegător, ci monogastric, fiind 94% compatibil cu omul. Important este să alegi o bucată slabă de porc. De exemplu, muşchiul de porc este mai slab decât orice bucată de carne de vită, iar muşchiuleţul este chiar mai slab decât pulpa de pui. Dacă porcul este hrănit corect şi este crescut în aer liber, carnea lui are şi omega 3. (Mihaela Bilic, medic nutriționist)
Varză roșie cu mere
O salată minunată, cu varză roșie tăiată fideluță, mere ionatane date pe răzătoarea mare, câteva picături de ulei de floarea-soarelui și câteva picături de zeamă de lămâie, sare și piper negru măcinat după gust. Poate fi un fel principal, o garnitură sau o gustare. Toate sunt la fel de bune.
De ce e sănătoasă
Pentru că e hrănitoare – are vitamine, minerale și fibre din belșug – și pentru că nu are nici grăsimi, nici colesterol. Unde mai pui că salata de varză e unul dintre felurile de mâncare cu calorii negative (mâncând, consumi mai multe calorii decât are ea, cu tot uleiul, mărul sau piperul din compoziție). Mai mult, varza roșie în sine este practic un concentrat de vitamina C (are de opt ori mai multă vitamina C decât cea albă), iar pigmentul care-i dă culoarea movulie este un dușman al infecțiilor. Despre măr, ce să mai spunem, deja e arhicunoscută zicala „Un măr pe zi ține doctorul departe“. Nici uleiul de floarea-soarelui nu este de lepădat. Sănătos dacă e presat la rece și nu este preparat termic, uleiul de floarea-soarelui ajută în prevenirea accidentelor vasculare.
Leacuri la moment
Cataplasmă cu varză. Foile de varză ușor zdrobite, puse direct pe locul afectat și fixate cu tifon sau bumbac curat, sunt excelente împotriva furunculelor.
Măr copt. Se recomandă în prima parte a diversificării sugarilor, dar și ca leac împotriva răgușelii.
Lămâie. Zeama și/sau coaja sunt recomandate împotriva bătăturilor (se masează locul afectat cu zeamă și/sau interiorul cojii de lămâie).
Piper negru măcinat. Dacă amesteci două vârfuri de cuțit de piper negru măcinat cu patru lingurițe de miere și puțină zeamă de lămâie, obții o pastă care e remediul ideal împotriva tusei seci.
Ulei de floarea-soarelui. O lingură cu ulei dimineața, pe stomacul gol, ajută în constipație cronică.
Prima menționare a verzei, cea pe care o știm noi acum, a fost făcut în 1536, de Jean Ruel, un naturalist francez.
Aluat din ovăz cu fructe de pădure
Poți face o mulțime de dulciuri sau antreuri folosind în loc de făină fulgi sau tărâțe de ovăz. Nu te speria, chiar dacă au culoare închisă, sunt foarte gustoase. De pildă, încearcă niște brioșe cu fructe de pădure. Amesteci 300 g de fulgi de ovăz cu un borcan de iaurt și o ceașcă de lapte și lași cam o oră ca să se umfle. Adaugi două linguri cu brânză de vaci, zahăr brun după gust, două ouă bătute spumă și un pic de vanilie. Amesteci din nou, adaugi 2-3 linguri cu fructe de pădure congelate, pui în forme și dai la cuptor. Cam 40 de minute.
De ce sunt sănătoase
Ovăzul e recomandat în mai toate dietele de menținere sau de slăbire, este recunoscut pentru fibrele sale de bună calitate, dar și pentru conținutul important de seleniu, vitaminele B, dar și E. Prin urmare, ovăzul ajută digestia, scade colesterolul și, foarte important, reglează funcția tiroidei. Iaurtul și brânza de vaci sunt lactate de cea mai bună calitate (printre altele, iaurt pot mânca și aceia cu intoleranță la lactoză), din care organismul extrage calciu, dar și bacterii prietenoase numai bune pentru menținerea unei flore intestinale puternice. Cât despre fructele de pădure, sunt un ajutor neprețuit pentru imunitate, mai ales acum, la început de sezon rece.
Leacuri la moment
Ovăz cu iaurt. În fiecare dimineață, o linguriță de tărâțe sau fulgi amestecată cu un iaurt mic ajută în constipație, dar și în hipotiroidie și obezitate.
Șodou. Amesteci un ou crud cu o linguriță de miere, apoi cu lapte fierbinte și bei. Este cel mai plăcut leac împotriva durerilor în gât.
Ceai de afine. Este foarte bun contra infecțiilor urinare, mai ales împotriva E. coli.
Consumul regulat de afine previne apariția bolii Alzheimer, boală din ce în ce mai frecventă la vârste tot mai scăzute.
Nu uita de ceapă!
Supa de ceapă este una dintre specialitățile cu care se laudă francezii, dar și una dintre cele mai gustoase supe din lume. E drept, cere un pic de sacrificiu, adică lacrimi până termini de curățat toată ceapa. Iar cum suntem la lacrimi, știi de ce plângi când cureți ceapă? Din pricina conținutului mare de sulf care, în combinație cu o enzimă eliberată în timpul tăierii, impresionează la modul neplăcut glandele lacrimale.
Citește și:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr41/13.10.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123rf