Când a venit vorba de vacanță, Brașovul a fost mereu în centrul atenției noastre, fiind ușor accesibil și într-o zonă ce oferă nenumărate posibilități de petrecere a timpului liber, dar și a străinilor, fiind cunoscut drept „orașul de lângă Castelul lui Dracula“. Și, indiferent care a fost scopul sau durata vizitei, nimeni nu a plecat dezamăgit de aici.
În martie, Brașovul are farmecul său aparte. Se agață cu vigoare de spiritul iernii, invitând în continuare turiștii la schi, dar se înveselește și se însuflețește cu prima rază de soare primăvaratic.
Centrul, o bijuterie medievală
De fiecare dată când revin în Brașov, vreau să mă plimb la pas prin Centrul Vechi. Îmi place strada Republicii pentru minunatele clădiri în stil germanic, în nuanțe domoale și cu decorațiuni inedite. Apoi, iau la pas iar și iar străduțele medievale, fără să uit de Strada Sforii, mințindu-mă întotdeauna că mă rătăcesc – îți recomand să încerci și tu! Răgazul de după plimbare va fi întotdeauna în Piața Sfatului, stând pe o bancă sau la o terasă ca să mă impregnez mai bine de spiritul orașului. Să mă minunez de arhitectura lui. Mereu mă uit lung către Turnul Sfatului, în care nu am reușit până acum să intru ca să vizitez Muzeul Județean de Istorie.
Traversez și merg pe Strada După Ziduri – parte din fortificațiile Brașovului – de la Turnul Negru spre Bastionul Graft. Nu ratez niciodată urcarea către Turnul Alb, pentru o altă priveliște de la înălțime, fiindcă Brașovul e frumos din toate unghiurile. Mă întorc și intru în oraș ca domnițele de altădată, pe Poarta Ecaterina, una dintre cele mai vechi, care și-a păstrat aspectul original până astăzi și are o arhitectură unică în lume.
Biserica Neagră, sufletul orașului
Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol, titlu primit în 1477, a rămas unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Deși am văzut-o de nenumărate ori, încă mă impresionează, iar zidurile exterioare care păstrează o tentă neagră ca mărturie a incendiului de la care și-a căpătat numele mă înfioară. Viziteaz-o neapărat, pentru că vei găsi în interiorul ei cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa (în afară de Muzeul Topkapî din Istanbul). Culorile celor peste 110 covoare expuse îți vor fura privirile și vor încerca să te hipnotizeze. La mine a funcționat! Apoi mi-a atras atenția orga monumentală, cu 3.993 de tuburi şi 76 de registre, una dintre cele mai mari din Europa. Dacă ești curioasă să o auzi, ține minte că vara au loc trei concerte pe săptămână: marțea, joia și sâmbăta!
Tâmpa, străjerul Brașovului
Munții din jurul Brașovului îți dau posibilitatea să-ți petreci timpul în natură. De aici pornesc mai multe trasee, unul din ele fiind chiar în oraș, spre Tâmpa. Poți alege varianta mai rapidă, telecabina care te duce acolo în doar câteva minute, sau poteca, pentru puțină mișcare. Îți poți trage sufletul pe terasa restaurantului admirând poate cel mai încântător oraș din țară.
După aceea, descoperă ruinele Cetății Brașovia, ridicată în timpul cavalerilor teutoni, pe la 1200. Tot pe munte vei da de Capela Sf. Leonard, de Apeductul orașului și, în vârful lui, vei găsi Crucifixul de pe Tâmpa, ridicat acolo în secolul al XVII-lea.
Drumeții și priveliști
Dacă ești o iubitoare a muntelui, masivele Piatra Craiului și Piatra Mare îți oferă zeci de trasee, unele ușoare, altele solicitante, iar partea frumoasă este că majoritatea sunt drumeții de o zi. Îți recomand traseul de la Dâmbul Morii spre Cabana și Vârful Piatra Mare prin Cascada Șapte Scări. Sus te vor aștepta câțiva măgăruși prietenoși, ca să te felicite, în stilul lor, că ai ajuns până la ei.
Știai?
- Brașovul a fost întemeiat de cavalerii teutoni.
- După incendiul din 1689, au fost interzise construcțiile din lemn.
- Brașoavă înseamnă „minciună”, iar orașul s-a numit așa din cauza negustorilor care mințeau despre produsele lor ca să le vândă mai repede.
- Pe Tâmpa sunt vestigii ale locuirii dacice.
- Construcția Bisericii Negre a durat aproape 100 de ani.
- Strada Sforii este cea mai îngustă stradă dintr-un oraș din Europa de Est.
Citește și:
Articol preluat din ediția de martie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Corina Matei
Foto: Corina Matei