
Castele de basm – Dincolo de frumusețea și unicitatea arhitecturală, fiecare îți va oferi un peisaj invernal copleșitor.
Castelul Pelișor din Sinaia
Uneori e minunat să nu te oprești în același punct în care se opresc majoritatea turiștilor, adică la Peleș. Chiar lângă acesta, ascuns într-o pădure deasă, e pitit Pelișor, casa de vis a Reginei Maria. Micul palat a fost înălțat în stil vienez din ordinul regelui Carol I pentru a deveni reședința de vară a principilor moștenitori ai României. Dar întâi au crescut și au copilărit aici Carol al II-lea (viitorul rege), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și principele Nicolae.
Deși mic și cochet, are nu mai puțin de 99 de încăperi! Și toate poartă amprenta de stil și eleganță a Reginei Maria, care a desenat fiecare detaliu. Cele mai impresionante încăperi ale palatului sunt Dormitorul de Aur (cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit cu modele de inspirație celtică, locul natal al reginei), holul de onoare, ce are luminator cu vitralii remarcabile, Biroul Regelui Ferdinand decorat în stil solemn nemțesc și Camera de Aur – poate cel mai important și mai atractiv spațiu al castelului – e decorată cu frunze de ciulini făcute în stuc aurit. Acesta este locul în care Regina Maria s-a întors ca să-și petreacă ultimele zile din viață.
Castelul Pelișor a fost deschis publicului ca muzeu în februarie 1993.
Castelul Cantacuzino din Bușteni
Situat pe un platou înalt din Bușteni, la castel am găsit cea mai frumoasă priveliște asupra munților Bucegi. Nababul, cum era supranumit prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino (fost primar al Capitalei și fost ministru al României), a dat ordin pentru ridicarea unui castel impunător în stil neoromânesc și brâncovenesc. Așa că la 1911, după planurile arhitectului român Grigore Cerchez, era ridicat din piatră cioplită și ornat cu vitralii, grinzi pictate, balustrade sculptate din lemn, piatră sau fier forjat, șemineuri din piatră și decorațiuni din mozaic. Parcul din jurul castelului a fost amenajat cu alei care duc către grotă și cascadă, capelă și fântânile arteziene.
Averea prințului era atât de mare, încât circulă o legendă cum că ar fi vrut să îmbrace curtea și acoperișul reședinței de la Bușteni în monede de aur, ca să întreacă importanța castelului Peleș! Dar, din motive necunoscute, prințul a renunțat la acest plan.
Chiar dacă mobilierul original nu mai există, Castelul-muzeu se laudă, dincolo de ornamentele interioare, cu o colecție de heraldică unică în România! Aceasta cuprinde blazoanele familiilor de boieri înrudiți cu familia Cantacuzino, dar și o friză de picturi făcute la Veneția, cu membrii familiei Cantacuzino.
Castelul Károlyi din Carei
Károlyi Láncz László, cu acordul lui Matei Corvin, ridică aici o casă de piatră în secolul al XV-lea. Mai bine de 100 de ani mai târziu, în fața pericolului turcesc, Károlyi Mihály o transformă în cetate cu șanț și turnuri de apărare. În 1699, baronul Károlyi Sándor reface cetatea, pentru ca în 1794 contele Károlyi József să dărâme tot și să reconstruiască un castel baroc. În 1894, contele Károlyi István a refăcut castelul după gusturile sale, în stil neogotic-neobaroc.
Azi nu mai e zidire în vestul țării care să se compare cu impunătorul Castel Károlyi! Deși condițiile istorice nu i-au fost întotdeauna prielnice, recenta restaurare a reușit să dea castelului strălucirea și atmosfera de altădată, atât la exterior, cât și la interior, prin numeroasele săli reconstituite fidel arhitecturii aristocratice de secol XIX, cu mobilier original. Astfel, te vor impresiona spațiile precum salonul de bal sau budoarul doamnelor. Dincolo de acestea, castelul adăpostește și un muzeu orășenesc cu tot ce înseamnă arheologie, istorie și meșteșuguri. Apoi, nu uita să te oprești la Expoziția de trofee din Africa (are zeci de exemplare naturalizate) și colecția uluitoare de arme a Sir Dr. Pánczél Zoltán Tibor.
Castelul are și o capelă gotică din sec. al XVII-lea, construită când Károlyi Mihály a trecut din nou la catolicism.
Castelul Sturdza din Miclăușeni
Un castel neogotic de o frumusețe uluitoare a devenit foarte popular de îndată ce a fost restaurat. A făst clădit la 1880 de către George și Maria Sturdza într-un superb parc natural de secol XIX, lângă biserica Sf. Voievozi, ce datează de la 1787.
Castelul se remarcă prin blazoanele și stemele ornamentale, turnurile de pază, dantelăriile ce-i dau aspect de castel de nisip. Nici interiorul nu e mai prejos: parchetul din lemn masiv în diverse nuanțe ce se îmbină în modele, vitraliile, lambriurile sculptate, tavanele pictate, sobele de teracotă sculptată și pictată, scările monumentale din marmură din Dalmația, dar și mobila cioplită în lemn de trandafir îți taie respirația!
Pe vremuri, aici se găsea una dintre cele mai valoroase biblioteci din țară, cu peste 60.000 de volume, printre care multe ediții princeps sau foarte rare. Însă, în 1944, totul a fost devastat de soldații ruși, păstrându-se câteva piese salvate de Ecaterina Cantacuzino pe care apoi aceasta le-a donat, cu tot cu castel, Episcopiei Romanului. Comuniștii au folosit castelul în diverse scopuri., în cele din urmă castelul fiind dat uitării până la primele restaurări din 2004.
Pentru o experiență completă, te poți caza la castel cu 200 lei/camera/noapte.
Citește și:
- Pelesul – in topul celor mai spectaculoase castele din lume
- În lumea fermecată de la Castelul Corvinilor
- Familie, tradiție, patrimoniu: Un castel reînviat
Articol preluat din ediția de ianuarie 2019 a revistei Femeia.
Autor: Corina Matei
Foto: Centrul de Promovare a Turismului Cultural „Gróf Károlyi”