Esti aici
Femeia.ro > Lifestyle > Călătorii > Lugano, liniștea supremă din Alpi

Lugano, liniștea supremă din Alpi

Lugano este cel mai mare oraș din sudul Elveției și se întinde de-a lungul lacului cu același nume, într-un cadru montan feeric. E o zonă boemă, liniștită, cu atmosferă caldă și primitoare, de care știu numai turiștii care caută relaxarea deplină în locurile ce îmbină modernul urbanului cu măreția naturii.

Excursia la Lugano a încununat, mai ales din punctul de vedere al peisajelor superbe, vacanța pe care am petrecut-o pe malul lacului Como, în Italia. Mă aflam la doar 35 de kilometri de minunea Elveției, așa că varianta cea mai simplă și comodă a fost să închiriez un scuter pentru a avea libertatea să opresc pe drum să admir munții și să deplasez mai ușor prin Lugano.

Am urcat cu grijă pe serpentinele abrupte ce pornesc din Menaggio și nu a durat mult până când am ajuns pe malul lacului Lugano. Granița dintre Italia și Elveția e reprezentată de un tunel friguros și lung de patru kilometri și jumătate ce trece prin Monte Boliga. La ieșire, eram deja în Elveția și puteam vedea la o aruncătură de băț orașul Lugano în toată splendoarea sa.

Mai multă plimbare, mai puține obiective

Am ajuns aici fără un plan, fără o listă de obiective și locuri de văzut. Voiam doar să plimb și să relaxez, să inspir aerul curat din Alpi, să zăbovesc pe malul lacului privind bătrânii pescari cum se bucură la fiecare captură. Malul lacului, faleza orașului, culoarea apei și munții ce se ridică semeți în depărtare sunt sufletul locului.

Am renunțat la hartă și la GPS de dragul străduțelor ce duceau spre centru. M-am rătăcit pentru câteva clipe printre fațadele vechi, dar recondiționate. Am mers în zigzag doar să văd ce mai e după următorul colț, însă apoi m-am orientat după muzica ce începuse să se audă vag din depărtare. Am nimerit chiar în mijlocul festivalului tradițional de sfârșit de săptămână din Piazza Riforma, unde producătorii locali se adună vândă bunătăți din regiune: brânză de toate sortimentele, ciocolată simplă și cu condimente, alviță cu cele mai ciudate combinații de semințe, dar și obiecte handmade, numai bune de înghesuit în bagaj ca suvenire. Totul, pe fundalul unui concert de alphorn, instrument tradițional elvețian asemănător cu tulnicul de la noi.

Opriri importante

În plimbarea mea, am ajuns în Parcul Civic, o grădină cu iz exotic pe malul lacului, în care se află câteva repere importante din oraș: Palatul Congreselor, Vila Cianu, Muzeul de Istorie Naturală.

Apoi am descoperit Catedrala San Lorenzo, ridicată în anul 818. Reconstruită în secolul al XVI-lea, îmbină într-un fel uimitor arhitectura gotică, renascentistă și barocă. Nu departe, am mai găsit un lăcaș-monument, Biserica Sfintei Maria, ce adăpostește una dintre lucrările de referință ale începuturilor Renașterii: fresca Patimile și Răstignirea a lui Bernardino Luini, elev de seamă al lui Leonardo da Vinci.

Cât mai sus

Îmi place să admir orașe noi dintr-un punct cât mai înalt. În Lugano am avut două variante: să urc cu funicularul ori în vârful muntelui San Salvatore, ori pe vârful Bre. Cum deja eram în partea de sud, am ales San Salvatore. Traseul are numai o stație la mijlocul versantului abrupt, așa că am urcat atât de repede, că urechile îmi țiuiau puternic. De la capătul funicularului pornesc mai multe poteci, una dintre ele spre vârful muntelui, unde se află și Biserica San Salvatore. Doar câteva minute am făcut până acolo. Priveliștea ce mi s-a deschis din pădure m-a lăsat fără grai. Lacul întortocheat, vârfurile muntoase grandioase, orașul alb văzut de sus, podul lung ce traversează întinderea de apă, cerul brăzdat cu câțiva norișori de vată m-au făcut să rămân încremenită preț de câteva minute. După care am urcat și mai sus: în turnul bisericii!

La ponton

De pe munte m-am întors destul de obosită, deoarece am ales potecuțele abrupte prin pădure. Iar pe faleză m-am oprit la un bar-restaurant elegant cu ponton, șezlonguri și umbrele, unde am stat la plajă și în apă toată după-amiaza, savurând un prosecco, în ton cu caracterul lombard al orașului elvețian.

Bine de știut

  • se acceptă plata în euro, 1:1 cu francul, dar vei fi în dezavantaj
  • intrările la ponton costă 6 franci
  • funicularul este 30 de franci dus-întors
  • cazarea la un hotel de 3* începe de la 75€/noapte camera dublă
  • cel mai ieftin și rapid mod de a ajunge în Lugano este zborul către unul dintre aeroporturile din Milano, apoi iei autobuzul din Malpensa sau trenul din Milano Centrale (tot drumul costă aproximativ 350 lei dus-întors/persoană)
  • o masă pentru două persoane la restaurant de 3* cu 3 feluri de mâncare costă în jur de 100 de franci (400 de lei).

 

Citește și:

Articol preluat din ediția de martie 2018 a revistei Femeia.
Autor: Corina Matei
Foto: Corina Matei

Comments

comments

Lasă un răspuns