Limba română este sărbătorită pe 31 august în fiecare an. Pe 31 august 1989 a fost adoptată de către Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti legea prin care se conferea limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat. Se hotăra, de asemenea, printr-o altă lege, abandonarea grafiei chirilice şi revenirea la alfabetul latin. Ulterior, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională „Limba noastră cea română”. Din 2013, această sărbătoare a devenit consacrată prin lege și în România.
O vorbim zi de zi, fără a-i acorda de obicei nici cea mai mică atenție. Unele exprimări ne ung pe suflet, altele ne zgârie urechea…
“Da, azi am programare la hairstylist. Apoi cred că dau o tură pe la shopping, că mă pregătesc de weekend. Da, sunt very happy, mă duc la mare, într-un resort mișto la bulgari. Da, normal, mă duc cu honey! Tu ce faci? Numai work, work? Serios, da și eu am avut o problemă de genu’, dar am escalat-o la superviser, că nu era de expertiza mea. OK, hai că mai vorbim, I pup you! Miss you, darlingutza!”
“Mă duc la piață că nu mai am decât roșii în frigider și aș mânca o salată ca și colega mea, da, că și ea e la cură. Da, am intrat la regim, care nu mai am suportat câtă m-am făcut…“
“Băiatu’ la femeia aia a venit și-a zis că el i-a dat banii la care i-a cerut.”
Sunt fraze auzite pe stradă și la televizor de mine. Nu mă îndoiesc că și de tine, dragă cititoare! Plânge săraca limba română, cea de mulți și îndelung siluită…
Citește și: Mihaela și Mihai Enache: România din Noua Zeelandă
Unul dintre primele lucruri învățate la facultate de mine, ca viitor filolog, a fost acela că limba este un organism viu, în continuă schimbare, că în permanență intră și ies cuvinte din uz, că unele își pierd un sens pentru a căpăta altul, că mereu sunt create noi structuri, locuțiuni, expresii. Totul pentru că viața noastră, realitatea de zi cu zi sunt în continuă schimbare, iar limba ne reflectă viața și realitatea.
Și totuși… Una este schimbarea, adaptarea, mereu înnoirea limbii și alta e pocirea ei precum în exemplele de mai sus, deloc inventate, din păcate: remarcăm deopotrivă o călcare în picioare a limbii române din partea celor mai școliți, care au dat cu nasu’ de (prea) multă engleză, pe de altă parte a celor care nu prea au trecut pe la școală.
Această siluire a limbii române arată, totodată, lipsă de respect față de sine, față de celălalt, față de viață în general, dar și judecată în hopuri, poticnită, neobișnuită cu punerea în cuvinte a celor gândite, cu exprimarea ordonată, coerentă a gândurilor. Arată lipsă de lectură, acea lectură menită să-ți deschidă mintea, orizontul și să-ți dezlege limba.
Soluții
Care ar fi “hapurile” pentru o limbă română curată, frumoasă, îngrijită, expresivă, curgătoare? Studierea cu seriozitate în școală a limbii și literaturii române, vorbirea corectă în familie, pe stradă, utilizarea ei corectă în mass-media, lectura, lectura, lectura. Începând cu cititul de către părinți de povești copiilor, seară de seară, și continuând cu lectura ca activitate obișnuită în viața fiecărui membru al familiei.
Să ne străduim puțin, zic, înainte ca vorbe precum “stăruință, chibzuință, gâlceavă, iscusință, movilă, fărădelege, a depăna, desăvârșit, netrebnic, neputincios, a sta la taifas/taclale” și altele asemenea să devină pure arhaisme.
Citește și: Katharina Scheidereiter, o româncă de sânge german
Știai aceste lucruri despre limba română?
Și pentru o notă mai optimistă, iată câteva curiozități despre limba română:
- este o limbă indoeuropeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei;
- numărul cuvintelor din limba română e greu de estimat, dar cele mai multe, 80.000 sunt explicate în DEX. Cel mai bogat lexic îl are limba engleză, care are un vocabular de 1.000.000 de cuvinte;
- aproape 40% din totalul cuvintelor din vocabularul limbii române provin din franceză și italiană;
- 3 cuvinte care ne reprezintă tradițiile sunt înscrise în patrimoniul cultural UNESCO: „dor”, „doină”, „colind”; cuvintele „dor” și „doină” nu pot fi traduse cu exactitate în altă limbă;
- este una dintre cele 5 limbi în care se oficiază slujbe pe muntele Athos;
- este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă formată din 8 cuvinte ce conțin doar vocale. Ex: „Oaia aia e a ei, eu o iau.”
- cel mai lung cuvânt din DEX, format exclusiv din vocale este “uiuiu” (interjecţie, chiot de bucurie);
- cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera „C” și sunt în număr de 19.750, iar „Y” este litera cu care încep cele mai puține cuvinte, și anume 14;
- consoana cea mai frecventă în cuvintele limbii române este „R”, urmată de „T”;
- cele mai vechi atestări ale unor cuvinte românești apar în unele texte slavone, cu 1555 de ani în urmă: „abia” (863-867 d.Hr.); „cumătră” (869-885 d.Hr.); „august” (943 d.Hr.).
Să cinstim limba română folosind-o corect măcar de ziua ei. S-o ajutăm cu toții să aibă ani mulți și frumoși, plini de expresivitate, de savoare!
Citește și:
- 29 iulie, Ziua Imnului Național al României. Câte imnuri a avut România?
- Boierii valahi și conacele lor fortificate
Text: Cătălina Oprea
Foto: 123rf.com