Esti aici
Femeia.ro > Lifestyle > Călătorii > Civilizații pierdute

Civilizații pierdute

Umanitatea a avut de-a lungul evoluției câteva starturi spectaculoase, civilizații spectaculoase, cu realizări excepționale. Care însă au dispărut practic peste noapte, fără să înțeleagă cineva de ce anume. Poate omenirea nu era încă pregătită să meargă mai departe așa de repede? Sau poate au fost doar niște experimente…

Nabateenii, stăpânii orașului trandafiriu

Chiar în inima Iordaniei se află, cioplit în stânca roșiatică, un oraș încă misterios, Petra. Locul a fost populat cu aproape două milenii înainte de Hristos, mai întâi de horiți, apoi de edomiți, pomeniți și unii, și ceilalți de scrierile biblice. Istoria orașului începe însă la 312 î.H., când s-au așezat aici nabateenii, trib semit din nordul Arabiei care-i alungă pe edomiți și se așază aici. Devine rapid un oraș foarte bogat, centrul comerțului cu mirodenii. Orașul este foarte bine utilat, nabateenii dovedindu-se excelenți arhitecți, ingineri desăvârșiți (concepuseră un sistem ingenios de pompare a apei de la peste 50 de metri adâncime, rămas o enigmă până astăzi) și un popor cu o cultură avansată. Curios, civilizația lor înfloritoare a durat din 312 î.H., când au invadat Petra (atunci o așezare oarecare), până în 106 d.H., când orașul a fost cucerit de Imperiul Roman sub conducerea lui Traian. De atunci, nu au mai fost pomeniți în niciun document. Dovezile arheologice arată că locuitorii orașului, de orice nație ar mai fi fost ei, au părăsit Petra în urma unui cutremur devastator care le-a distrus sistemul de pompare a apei, în anul 343.

Aheii, constructori de orașe

Civilizația miceniană a durat câteva secole, dar ne-a lăsat Atena și legendele Războiului troian. Pe la mijlocul mileniului II î.H., triburi de ahei din nordul Peninsulei Balcanice au migrat spre sudul Greciei de azi și s-au așezat de-a lungul Peleponezului. Au întemeiat cetăți, erau războinici excepționali și putere navală în adevăratul sens al cuvântului. Buni meșteșugari, armurieri și bijutieri. Nu aveau însă niciun fel de resurse naturale. Nu se știe sigur de ce, dar, după doar 600 de ani de înflorire, civilizația miceniană a dispărut. Explicația cea mai plauzibilă este invazia dorienilor, din pricina cărora, timp de 500 de ani, a dispărut din Grecia și scrierea.

Harappa, unul dintre cele mai vechi orașe din lume

Pe la 2400 î.H., pe valea Indusului (Pakistanul de azi) înflorea o civilizație care vreme de un mileniu a fost la mare concurență cu cele ale Egiptului și Mesopotamiei. Două orașe absolut spectaculoase, Mohenjodaro și Harappa au deținut supremația în zonă: case cu etaj, fiecare dotată cu cameră specială pentru toaletă, construite din cărămidă, sistem de canalizare și apă potabilă, dezvoltarea negoțului, meșteșugurilor și artelor făceau din cele două orașe puncte de interes. De altfel, se pare că populația Harappei atingea 40.000 de locuitori, o cifră mai mult decât impresionantă pentru acele vremuri. Și dintr-odată, la 1500 î.H., civilizația Indusului dispare cu desăvârșire. Una dintre teorii ar fi că năvălirea triburilor migratoare de arieni ar fi fost sfârșitul celor două magnifice orașe.

Mormintele pictate

Strămoșii toscanilor de astăzi sunt etruscii, un popor misterios, venit se pare de prin Anatolia. Organizați în orașe-state, aveau tehnologie deosebită pentru acea vreme (1000-900 î.H., până în sec. I d.H.), mai ales în domeniul metalurgiei și ceramicii. Nu le plăcea să se laude, ca altor popoare ale Antichității, nu ridicau monumente și arce de triumf. Se uitau la romani cam de sus, considerându-se cu mult mai civilizați, iar asta i-a pierdut. Cetățile etrusce au fost cucerite rând pe rând, iar în secolul I d.H. asimilarea a fost desăvârșită. Asta după ce, practic, cuceriseră  „lumea“, după cum spunea Tit Liviu: „Puterea Etruriei era atât de mare, că gloria ei umplea pământul și mările de la un capăt la altul al Italiei, de la Alpi până la strâmtoarea Messinei“.

Drumurile i-au omorât

Între anii 800 și 1400, teritoriul Cambodgiei de astăzi a fost dominat de un puternic imperiu, cel al khmerilor, de pe urma căruia a rămas una dintre cele mai frumoase construcții din lume, Templul de la Ankor. Imperiul s-a prăbușit, spun istoricii, mai ales din pricina… drumurilor. Khmerii erau buni constructori de drumuri, dar asta le-a fost fatal, pentru că, astfel, invadatorii, războinici mai buni, i-au cucerit mai ușor.

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr 15/20.04.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay

Comments

comments

Lasă un răspuns