Societatile moderne au introdus noi obiceiuri in cresterea copilului. Majoritatea dintre noi le-am adoptat ca fiind cele mai bune si mai eficiente dar, sa fie acestea o solutie pentru o mai buna dezvoltare a copiilor?
Cresterea copilul dupa model traditional
Jared Diamond, autorul cartii Lumea pana ieri, un psiholog specializat pe problemele familiale, ne prezinta o alta perspectiva in cresterea copilului. Vizitand Noua Guinee acesta a observat practicile triburilor de vanatori-culegatori. In articolul Best Practices for Raising Kids? Look to Hunter-Gatherers, publicat pe Thedailybeast.com, Jared Diamond descrie cum copiii de aici sunt tratati ca adultii, sunt lasati sa se joace in preajma focului sau obiectelor ascutite dar sunt tinuti aproape de parinti.
Concluzie: Ei practica un mod traditional de crestere a copilului prin care acesta invata sa descopere singur mediul in care traieste dar nu este abandonat atunci cand are nevoie.
2 modele pentru cresterea copilului
•Cele mai folosite practici vizează libertatea copilului. Mamele il tin in brate atunci cand trebuie sa il hraneasca sau sa se joace dar nu il tin constant aproape de ele. Copilul ajunge astfel sa petreaca majoritatea timpului in patut sau la locul de joaca. De asemenea, el doarme singur, de obicei in alta camera decat cea a parintilor. Simtindu-se izolat de familie, va comunica foarte greu cu parintii chiar si dupa varsta adolescentei.
•Copilul din societatile traditionale este tinut in brate constant, pe tot parcursul zilei, fie de catre mama, fie de catre alt membru al familiei. In acest caz cel mai important aspect este contactul copilului cu pielea mamei. 90% din timp este petrecut alaturi de un adult. De asemenea, copilul doarme in imediata apropiere a patului parintilor sau chiar in acelasi pat dupa care incepe sa se indeparteze de parinti, la varsta de 1 an jumatate. Despartirea, in majoritatea cazurilor, este initiata de copii cand acestia simt ca sunt pregatiti.
Concluzie: Apropierea de parinti atat in timpul zilei cat si in timpul noptii ii ofera micutului incredere in adulti, in el si sunt mai putine sanse sa planga.
Felul in care ne deplasam cu micutul ii influenteaza dezvoltarea
O problema nesesizata pana acum de catre medicii pediatri este transportarea copilului in carucior. Acesta nu presupune contact fizic cu parintele iar, in majoritatea cazurilor, copilul este asezat orizontal si, cateodata, cu fata spre parinte. Copilul nu vede lumea asa cum o vede parintele si fiind asezat orizonal se obisnuieste in aceasta pozitie. Din aceasta cauza este posibil sa inceapa mai tarziu sa mearga. O solutie ar fi marsupiul sau rucsacul port-bebe dar si in cazul acesta copiii ar fi pozitionati contra sensului de mers. Cand micutul este tinut vertical, exista contact fizic iar privirea ii este indreptata spre drum vede lumea la fel ca parintii, are mai multe sanse sa ii inteleaga, sa aiba valori comune si, nu in ultimul rand, il ajuta foarte mult la devoltarea neuromotoare.
Concluzie: Conform studiilor, copii care sunt transportati in carucioare, care nu dorm langa parinti si sunt lasati singuri la locul de joaca au probleme de integrare, socializare si au tendinta de a se izola atat de parinti, cat si de societate.
Implica intreaga familie in cresterea copilului
Din prea multa grija parintii nu lasa alti membrii ai familiei sa petreaca timp cu copiii sau sa preia sarcinile acestora. Practicile traditionale de crestere a copilului pun accent pe integrarea acestuia in familie astfel incat toti membrii sa participe la activitatile zilnice. Bunicii, matusile, fratii si surorile, dar si persoanele din afara familiei pe care copii le vor vedea la fel de des contribuie la dezvoltarea sociala a copilului, il ajuta sa distinga persoanele, sa invete mai usor sa vorbeasca si sa isi formeze diferite modele parentale.
Concluzie: Copilul se dezvolta mai repede si acumuleaza cu usurinta abilitati cognitive daca este inconjurat de mai multe persoane. Acest obicei ar trebui sa inceapa inca din prima ora de viata a copilului.
Ofera-i mai multa libertate
Parinti sunt protectivi si ingrijorati de singuranta copilului dar izolarea acestuia ii ofera doar o siguranta temporara. Singurul efect pe care il are interzicerea este curiozitatea, mai exact, isi pun intrebarea: de ce nu au voie? Nu spunem ca este bine sa il lasam sa se joace langa foc sau cu obiecte ascutite dar putem sa ii aratam, pe intelesul lui, la ce folosesc si cat sunt de periculoase.
Concluzie: Trecerea peste anumite obstacole ii ajuta sa se descopere, sa exploreze mediul si sa isi dezvolte anumite abilitati individuale.