##Cine, ce plateste?
In mod traditional, mirii platesc verighetele, invitatiile, marturiile si cadourile pentru nasi si domnisoare de onoare. Mirele este responsabil de inelul de logodna, tinuta lui, costurile pentru buchete si, eventual, cazarea pentru nasi.
Parintii tai dau banii pe inchirierea si decorarea salonului, muzica si mancare, iar socrii mari pentru rochia de mireasa si bijuteriile tale.
Nici nasii nu scapa mai ieftin: ei trebuie sa plateasca taxa la biserica, buchetul, voalul miresei si coronita, lumanarile folosite la ceremonia religioasa si cadoul pentru miri.
Desigur, acest „desfasurator” este orientativ, pentru ca traditiile variaza in functie de specificul regiunii si de situatia financiara a organizatorilor (miri, nasi, socri). Cel mai bine ar fi daca ti-ai invita parintii, viitorii socri si nasii la o discutie pentru a imparti cheltuielile. Unii nasi vor sa contribuie cu bani si pentru organizarea nuntii asa ca de ce sa nu-i intrebi?
##Cati nasi, cate domnisoare?
Oricati, nu exista limita decat in buzunarul vostru. In multe zone din Romania se obisnuieste sa cumperi [cadouri nasilor][1], dar si tinute si mici daruri pentru domnisoarele de onoare. Dar inainte sa faceti ca-n Bucovina – unde poti sa ai si 12 randuri de nasi! – ganditi-va daca va permiteti.
##Cum „petesti” nasii?
Ritualul este similar celui de cerere in casatorie. Trebuie sa va duceti in vizita la viitorii nasi cu o sticla de sampanie si cu un cadou simbolic, care urmeaza sa fie acceptat sau nu de catre acestia. Adica de acceptarea cadoului atarna si decizia celor doi de a fi nasii vostri, pentru ca da, pot si refuza. Cam asa spun traditiile ca ar trebui s-o faci, si eticheta confirma, dar le puteti adresa propunerea si intr-o maniera mai informala, fara prea mult protocol.
Oricum, e cazul sa retii ca dupa cununia religioasa, nasii devin parintii vostri spirituali si ca vor avea un rol importanta in viata voastra de cuplu. De aceea, e bine sa-i implici in [organizarea nuntii][2], sa le ceri parerea si sa-i faci sa se simta importanti. S-ar putea simti jigniti daca sunt lasati de izbeliste si nu sunt consultati, asa cum cere datina ortodoxa.
##Invitatiile – le trimiti, le dai in gasca sau separat?
Daca prin Occident se poarta expedierea invitatiilor prin posta sau curier, la noi asemenea practica iese din discutie – asta in cazul in care vrei sa-ti vina cineva la nunta. Evident ca invitatii care stau departe de voi va vor ierta ca nu ajungeti si pe la ei cu [invitatiile][3] si se vor multumi cu un telefon informativ si cu „dovada# prin posta. Dar in cazul rudelor si invitatilor care locuiesc aproape de voi, trebuie sa le faceti o vizita planificata ca sa le inmanati personal invitatia.
Vizita in casa lor nu trebuie sa fie prea lunga, intre 30 de minute si doua ore (dar nu mai mult), in functie de cum aveti timp si chef. Invitatia se da barbatului casei, iar doamnei i se da un buchet de flori, ca sa nu ramana cu mana goala. Sa nu faci greseala de a da o singura invitatie pentru un intreg grup de prieteni. Se vor supara cu siguranta si vor crede ca persoana careia i-ai dat invitatia e cea mai importanta.
In schimb, poti convoca gasca la o seara de distractie, ca sa le inmanezi fiecaruia invitatia. De asemenea, cand dai invitatiile e un moment potrivit sa-i rogi personal pe invitati sa confirme in timp util prezenta la nunta (cu cel putin o luna inainte).
##Cum distribui locurile la masa?
Acest detaliu e de multe ori si cel mai „buclucas” cand vine vorba de o nunta. Cel mai bine ar fi ca, dupa ce ai facut o „harta” a salii cu numar de locuri si pozitionarea meselor, sa inviti parintii si socrii, eventual si nasii pentru a va sfatui asupra „combinatiilor”. In caz contrar, te poti trezi ca izbucneste cate o [cearta][4], ca se mai gaseste cineva ca sa stea bosumflat ca nu cunoaste pe nimeni de la masa ori ca X sa trezit langa fosta nevasta de care tocmai a divortat. Dimensiunea meselor poate fi si ea o problema. Ele trebuie sa fie destul de mici cat sa se auda invitatii intre ei si sa nu fie nevoiti sa urle unii la altii.
##Copiii la nunta – ce faci cu ei?
Cu cat [copiii][5] sunt mai mici, cu atat bataia de cap poate fi mai mare. Pentru a evita probleme cum ar fi trasul fetelor de masa cu tot cu tacamuri, manjirea rochiei de mireasa sau cate si mai cate „giumbuslucuri”, vorbeste cu parintii sa stea de paza si sa aiba grija de micuti. Ai putea chiar sa le faci un colt numai al lor, cu o masa la care sa pastrezi cate un loc si pentru mamele care vin sa-i ajute pe copii sa manance, precum si un mic loc de joaca, ca sa nu se mai plimbe prin sala in cautare de distractii.
##Programul zilei de nunta
La codul bunelor maniere nu scrie ca ar trebui sa programezi totul deodata, adica ceremonia religioasa, cununia civila si petrecerea, dar esti sfatuita sa nu le „pozitionezi” la intervale prea mari de timp pe durata unei zilei. De ce? Pentru ca invitatii se vor plictisi, iar voi doi veti fi lipsiti de energie la petrecere. De obicei, cuplurile isi progameaza cununi civila dimineata, ceremonia religioasa la pranz, iar petrecerea imediat dupa biserica sau seara.
##Primul dans
Nu e obligatoriu sa deschideti sesiunea de dans, dar daca va tenteaza, alegeti genul muzical in functie de preferintele voastre si de locatia in care are loc ceremonia. Adica, un dans latino nu prea merge intr-un salon hiper-elegant si nici un vals intr-un club… Cat despre cum veti dansa voi, nu e obligatoriu sa aveti un instructor ori sa mergeti la o scoala de dans ca sa invavati pasii dansului vostru. Puteti invata de pe un DVD sau de pe internet… cum va este mai la indemana si cum va doriti voi doi.
##Discursul – cat de „picant” si cat de lung?
Discursurile la nunta nu sunt traditional romanesti, dar datorita filmelor occidentale, cuvantarile lungi, cam plictisitoare, tinute de cel putin patru persoane, au devenit o moda. De aceea, ar fi bine sa-ti intrebi viitorul sot, socrul, tatal si nasul daca vor sa vorbeasca la petrecere si sa-i rogi sa nu-si compuna monologuri mai lungi de trei minute. Sa fie cat de cat haiosi si sa se pazeasca de vulgaritati si de penibil. Evident, toate aceste remarci trebui sa le faci cat mai voalat, pentru ca nimeni sa nu se simta jignit.
##Lista de casatorie – cum o faci, cum o dai?
Acest obicei e abia la inceput pe la noi, asa ca nu te astepta ca toti invitatii sa-l inteleaga. Organizatorii de nunti te sfatuiesc ca, daca iti permit finantele, sa nu trimiti lista de casatorie odata cu invitatiile, ci mai apoi, de una singura sau „acompaniata” de o invitatie la petrecerea burlacilor sau la inaugurarea site-ului sau a blogului de nunta. Cand vine vorba de alegerea produselor care vor figura pe lista, e bine sa fie cat mai diverse, de la relativ ieftine la scumpe, si sa nu provina din prea multe magazine, ca nu cumva sa ameteasca invitatul care vrea sa-ti cumpere ceva.
##Multumirile – la masa sau dupa, intr-un biletel?
La ghidul de maniere scrie sa le faci pe amandoua, pentru a impaca pe toata lumea. Dar daca nu vrei sa mai cheltuiesti bani si cu biletele de multumire, pe care sa le trimiti prin posta, rezuma-te la schimbul de politeturi din timpul petrecerii. Nu-i puneti pe invitati sa stea in sir indian, deoarece e suparator si enervant sa astepti la rand sa-ti dea mana opt persoane. Opt persoane, pentru ca in codul bunelor maniere scrie ca ele trebuie sa fie: mirele si mireasa, cele doua perechi de socrii si nasii. Ca sa nu deranjati invitatii, mai bine stati grupati la intrarea in salon, asteptandu-i pe toti sa vina apoi, inainte de momentul tortului faceti un tur de forta cu un al doilea rand de multumiri.
[1]: https://www.miresici.ro/articole/cadourile-potrivite-pentru-nasi
[2]: https://www.miresici.ro/articole/trucuri-de-organizare-a-nuntii-pentru-miresele-insarcinate
[3]: https://www.miresici.ro/articole/8-idei-pentru-invitatii-neconventionale
[4]: https://www.miresici.ro/articole/4-certuri-in-cuplu-provocate-de-pregatirile-pentru-nunta
[5]: https://www.miresici.ro/articole/nunta-ta-si-copiii-invitatilor