Un copil obraznic ocazional, arareori mincinos si doar de cateva ori pe an spargator de ferestre, bibelouri sau oglinzi nu ar trebui pedepsit. In fapt, ar merita o statuie pentru buna purtare. Pentru ca idealul de copil cuminte al multor parinti este irealizabil. Neintelegerea acestui adevar fundamental duce la frustrare, certuri si acuze reciproce. „Din cauza ta nu asculta, l-ai rasfatat prea mult!”, aude mama. „Tu esti de vina, ca nu te implici si nu-l certi niciodata”, i se reproseaza tatalui. Cum evitati pasarea responsabilitatii de la unul la altul si cum aplicati corect pedeapsa la copii?
Cum aplici o pedeapsa la copii, pas cu pas
FACETI LISTA GRESELILOR. IERARHIZATI!
Primul pas pentru a aplica pedeapsa la copii este sa hotarati impreuna ce anume vi se pare acceptabil în comportamentul copilului si ce nu. Nu fiti absurzi. Daca puiul vostru are 3 ani, este inutil sa treceti la greseli capitale: spartul unei farfurii sau mazgalitul peretilor. Fiti indulgenti si ierarhizati greselile, in ordinea importantei, in „grave”, „normale” si „prostii nevinovate”. Lista se va schimba cu timpul, pe masura ce copilul creste si capacitatea lui de a întelege este mai mare. Important e ca fiecare dintre voi sa accepte toate greselile enumerate.
HOTARATI PEDEPSELE POTRIVITE
Priviti lista, apoi discutati care ar fi metoda de sanctionare cea mai potrivita pentru fiecare grupa de greseli. De exemplu, daca loveste intentionat un alt copil, nu mai merge în parc a doua zi. Daca fura o jucarie, trebuie s-o dea inapoi si sa va cedeze pentru cateva zile una dintre jucariile sale preferate.Tineti minte ca scopul pedepsei la copii nu este sa provoace suferinta, ci sa-l faca pe copil sa inteleaga de ce a gresit. De aceea, nu se pedepsesc accidentele, erorile involuntare sau imediat recunoscute si regretate de copil. Scopul acestui exercitiu este sa descoperiti cum judecati gravitatea faptelor sale, pentru a nu discuta apoi in contradictoriu in fata sa.
DECIDETI CINE APLICA PEDEAPSA
De regula, cel care a observat greseala trebuie s-o si sanctioneze. Amanarile il fac pe copil sa uite si sa considere apoi pedeapsa nedreapta. Nu este bine nici sa lasi in sarcina altuia rolul de parinte („Las’ ca vine tata acasa si vezi tu…”). Pe de alta parte, exista riscul ca persoana care sta toata ziua cu copilul sa aplice pedepse, iar celalalt parinte sa ofere partidele strasnice de joaca. Copilul îsi va percepe parintii ca pe politistul bun si politistul rau. De aceea, este important ca greseala sa fie tratata la fel de amandoi. Asta nu inseamna doua ore de morala în loc de una, dar nici o ora de morala urmata de una de pupici si imbratisari. Cheia succesului în educatia copilului este consecventa.
CADETI DE ACORD ASUPRA PEDEPSEI CORPORALE
Bataia. Ideal ar fi ca amandoi sa respingeti din fasa ideea aceasta. Bataia nu este decat o reactie de furie si neputinta, de lipsa a rabdarii si argumentelor. Cand un adult loveste un copil, el refuza practic sa se mai comporte ca un adult. Cedeaza impulsului. Dar ce este „bataie” si ce este „corectie fizica”? Exista vreo diferenta? „Fundamentalistii” drepturilor copilului spun ca nu exista nici o diferenta, ca cea mai mica palma peste mana sau funduletul unui copil este abuz. „Pedagogii de scoala veche” sustin ca „una la poponeata” nu a omorat pe nimeni. Ba, ne-a facut pe toti oameni! Aflati unde va situati si incercati sa ajungeti la un numitor
comun. Mai grav decat sa dai „na, na” peste palma unui copil este ca parintele celalalt sa reactioneze pe loc si violent. Copilul va fi confuz si nu va sti pe cine sa asculte.
IERTATI SI UITATI
Pe lista de la inceput nu se regaseste o categorie de greseli, cele de neiertat. Pentru simplul motiv ca, in cazul unui copil, ele nu exista. Discutati intre voi si acceptati ca nu are rost sa amintiti mereu de o greseala veche, ca nu are rost sa dramatizati. Nu are rost sa prelungiti pedeapsa la copii: daca ati decis sa nu duceti copilul in parc o zi, nu o prelungiti toata saptamana. Important este ca momentul in care considerati ca ati uitat prostioara sa fie acelasi pentru amandoi.