Epiziotomia este o intervenție chirurgicală care constă în secționarea mucoasei vaginale și a mușchilor superficiali ai perineului, cu scopul de a mări orificiul vulvei și a ușura expulzia fătului în cursul unei nașteri.
Epiziotomia, această intervenție chirurgicală aparent minoră pentru specialist, este o traumă fizică și psihică pe termen scurt, mediu și lung pentru femeie, încă din perioada sarcinii, în timpul nașterii și, uneori, multă vreme după naștere. Vă întrebați, și pe bună dreptate, de ce se practică, când este justificată și când este nu, care sunt avantajele și dezavantajele, cum vă îngrijiți. Este în regulă să aflați răspunsuri la aceste întrebări, astfel încât să vă dați sau nu acordul pentru aceasta procedură chirurgicală, în cunoștință de cauză.
Dezavantaje
Până în anii ’80-’90, epiziotomia era considerată utilă pentru scurtarea perioadei de vindecare, pentru prevenirea extinderii țesutului vaginal, care s-ar fi putut rupe în timpul unei nașteri, pentru reducerea riscului incontinenței urinare și al prolapsului de organe pelvine după naștere.
După anii ’90, în urma studiilor bazate pe evidențe practice, cercetătorii au observat că epiziotomia de rutină NU previne toate aceste probleme, recuperarea este deseori incomodă deoarece incizia chirurgicală poate fi mai mare decât s-ar fi rupt perineul în mod normal, și există risc de infecție locală din cauza vecinătății cu orificiul anal. Pentru unele femei, epiziotomia provoacă dureri în timpul actului sexual, chiar și după ce au trecut luni de la intervenție. Pe de altă parte, acest procedeu ar putea crește riscul dezvoltării incontinenței fecale.
Când se recomandă epiziotomia?
Studiile au demonstrat că doar în 10% din nașteri epiziotomia preventivă se justifică:
- dacă ritmul cardiac al bebelușului arată că acesta nu tolerează ultimele minute de travaliu și este necesar să se nască cât mai repede posibil;
- dacă bebelușul este foarte mare și este nevoie de spațiu în plus pentru a putea fi manevra să se nască;
- dacă bebe vine cu fundulețul (prezentație pelviană) sau cu fața în sus (prezentație craniană varietate posterioară);
- dacă țesuturile tale încep să sângereze sau par gata să se rupă în bucăți multiple pe măsură ce capul bebelușului începe s preseze ca să iasă (totuși, câteva mici rupturi superficiale sunt de preferat unei epiziotomii și depinde de medicul/moașa care asistă nașterea, de răbdarea și stăpânirea tehnicii de dirijare a expulziei bebelușului, cât și de protejare a perineului);
- dacă este nevoie de spațiu în plus pentru a putea folosi forcepsul/vacuum pentru a ajuta la nașterea bebelușului;
- analgezia epidurală este o alta cauză a efectuării epiziotomiei, necesara atunci când expulzia bebelușului se prelungește mai mult de o oră.
Din păcate, a intrat în cultura noastră ca nașterea să fie asociată obligatoriu cu trauma perineală, ceea ce este greșit. Dovadă stă rata epiziotomiilor recomandată de OMS: 5%.
Factorii care influențează integritatea perineului sunt: masajul perineal, elasticitatea țesuturilor influențată genetic (în doar 10% din cazuri este necesară epiziotomia, incluzând și situațiile în care prezentația o impune: prezentația pelviană, craniană în varietate posterioară), educarea personalului medical (60% epiziotomii), poziția adoptată în cursul nașterii.
Cum te îngrijești după epiziotomie
Îngrijirile după epiziotomie se aplică după fiecare scaun și după fiecare micțiune: toaleta vulvei cu apă caldă și săpun sau amestec de infuzii de plante medicinale (pelin, mușețel, gălbenele etc.), în general până în ziua a 4-a, când se vor suprima firele de sutură de la piele. Toaleta se va efectua doar la exterior, nu intravaginal, și dinspre vulvă spre anus. Tamponul igienic se schimbă la 2-3 ore (acceptate fiind cele cu suprafață de bumbac, vata acoperită cu tifon/comprese, puțin iritante și care pot permite aprecierea cantității și calității lohiilor, absorbantele neoferind aceste avantaje). Se vor face băi calde de șezut, se va evita presiunea pe zona perineală din poziția “în șezut”, prin folosirea unui colac medicinal sau a unui prosop mare de baie, rulat și unit la capete, sau prin schimbarea poziției într-una laterală sau semi-șezând. Sesizați dacă după suprimarea firelor apare o dehiscență (deschidere) a plăgii perineale, cauză a unei infecții locale, pentru că este posibil să fie nevoie de toaletare chirurgicală, alături de o îngrijire mai riguroasă a plăgii, care nu exclude posibilitatea resuturării cu cicatrizare a plăgii perineale per secundam.
Reluarea activității sexuale
În perioada de lăuzie (primele 6-8 săptămâni) efectuați contracțiile perineale învățate la cursurile de educație perinatală, faceți exerciții de gimnastică hipopresivă, iar după lăuzie puteți începe reeducarea abdo-perineală (8-12 ședințe), care constă în gimnastică hipopresivă, exerciții pentru contracția abdo-perineală, biofeedback și electrostimulare (eficiente în tratarea incontinenței urinare), reeducare manuală prin tușeu vaginal.
În cazul epiziotomiei, se recomandă ca funcția sexuală să se reia după 8 săptămâni. Deoarece contactul sexual nu trebuie să fie dureros, accentul se pune pe un preludiu prelungit și folosirea unui gel lubrifiant pe bază de apă, în această perioadă coexistând și o uscăciune vaginală, din cauza concentrației foarte scăzute de estrogen și progesteron.
Foto: Guliver / Thinkstock