Dacii îi spuneau „usturonilă“, iar romanii și vechii greci îl foloseau în infecții de toate felurile și în răceli, indigestie, reumatism, pietre la rinichi sau boli ale pielii.
Hreanul este o cruciferă, alături de varză, conopidă, nap, rapiță și ridiche, fiind cel mai iute din familie. Aroma specifică și gustul înțepător vin de la glocozinolații din compoziție, care îl fac un leac de temut în lupta cu bacteriile și virusurile. Adesea, gra-ție acestor calități, hreanul este comparat cu antiinflamatoarele și antibioticele. Medicina populară îl recomandă în peste o sută de afecțiuni, majoritatea specifice anotimpului rece.
Utilizări interne
Consumă pe termen lung câteva lingurițe de hrean ras în salate sau mâncăruri pentru a distruge bacteriile. Hreanul vindecă infecțiile respiratorii, urinare, este eficient în retenția de lichide, anemie, lipsa poftei de mâncare, hipertensiune, angină pectorală, tuse, dar este și un aliat al dietelor. Iată cum îl mai folosești:
- infuzie Se prepară din 2-3 frunze de hrean la o cană de apă clocotită. Îndulcit cu miere, este recomandat în răceli, migrene, metabolism lent, pietre la rinichi, lipsă de vlagă, oboseală cronică, sistem imunitar slăbit.
- sirop Rade patru rădăcini de hrean și pune-le într-un borcănel. Adaugă miere până se umple și închide ermetic. Lasă trei zile la macerat, apoi ia câte o linguriță de trei ori pe zi. Are efect antiinflamator și detoxifiant, fiind util în tuse și bronșite, contra polipilor, în reumatism și gută.
- tinctură Pune într-o sticlă rădăcină de hrean rasă, cât să umpli o treime, apoi completează cu alcool de 80 de grade. Lasă o săptămână la macerat, apoi strecoară prin tifon. Este eficientă în afecțiunile căilor respiratorii medii și inferioare, în astm, bronșită cronică, digestie greoaie.
- vin Pune 15 linguri de hrean ras într-un litru de vin roșu, lasă la macerat zece zile, apoi filtrează. Ia câte trei linguri pe zi, după mesele principale, pentru îmbunătățirea digestiei, reglarea activității cardiace, prevenirea litiazei renale. Trebuie consumat însă în cantități reduse de cei care au probleme cu tiroida, întrucât conține substanțe goitrogene.
Citește și: Hreanul desfundă nasul!
Uz extern
Frunzele proaspete alină durerea de cap. Mai poți folosi hreanul în aplicații externe după cum urmează:
Hrean proaspăt – dă prin răzătoarea mică, învelește în tifon și ține pe locul afectat până cînd dispare senzația de arsură. Nu se recomandă dacă ai pielea foarte sensibilă. Aplică în caz de dureri articulare, vânătăi, dar și pe piept, pentru a favoriza expectorația, ori pe frunte, în sinuzite.
Pastă de hrean – taie hreanul bucăți, lasă-le la deshidratat și macină-le în râşniţa de cafea. Amestecă apoi cu apă două linguri din această făină şi două linguri de făină de seminţe de in până obții o pastă (e mai blândă cu pielea decât hreanul proaspăt). Înveleşte-o în tifon şi aplică pe locul afectat 30 de minute. E bună în dureri de ficat, dureri de splină, degerături, dar și pentru pete pe ten, puncte negre.
Oțet de hrean – rade o rădăcină de hrean și pune-o într-o sticlă. Toarnă oțet de mere, închide ermetic și lasă la macerat zece zile într-un loc cald. Folosește-l apoi, sub formă de comprese, în pareze faciale, piele descuamată, seboree.
Citește și: Super-alimente: hreanul
Ce conține hreanul
Vitamine (A, B1, B6, C, K, acid folic)
Minerale (potasiu, calciu, magneziu, cupru, zinc, fosfor, fier, sare, sulf)
Licozide sulfurate (cu acțiune antibiotică)
Uleiuri volatile (fitoncide, cu acțiune bactericidă și antifungică)
Acizi (acid clorhidric, carbonic, glutamină)
Citește și: Remedii pentru sinuzită
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.nr.44/06.11.2014
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: Fotolia